CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

54
Dela Brasovii dérO i penë maT susit de
Bacht t6ta ramura carpatin6 era Vrance.
Nu vomit cguta etimologia cuventului, cad:
ne-amt perde, dupa datina unorti filologi de
messeriä, Intr'o gramada de suppositiunT, ate
o data forte ingeniOse, dar mai totii-d'a-una
lipsite de ori-ce certitudine.
Vomit, observa numai, cä sonulti n nu este
aci additionalt, ca In mai multe alte vorbe
romfine de origine slavica, i chTarti latind,
bund-6ra : porunca (poruka), oglinda (ogledalo),
munc5, (muka), osandit (osuda), rendii
(red), densu (desso), meruntt (minutus), pegingine
(petigo), parengellti (petroselinum),
etc., caci atunci, dupa legea analogia fonetice,
nu Part precede mill a deschisit: Vrance,
ci amt aye : Vrunce ski Vrance.
Vomit mai adauga érö1, ci departe de
Putna, toemal In cuibult anticului banatil
ant Severinului, se afflap hie acumt In plassa
Blalmita
o pridure, numitä de assemenea
Vrance (118)
Ori-de-unde d6rö anat voi noi a deduce
originea acestei giceri, ea trebui sA derive
dinteo radicala v-r-n §i s fi semnificatt In
vr'o limba primitivä idea de silva, nemus,
saltus.
Degia Calcocondila ni arrCta, c Vrancea
propriu gisA appartinea Muntenilort In galele
marelui Mircea.
Adsta miirturia a scriitorului bizantint
nu este necessara.
Cronicele moldovene constatit
Inteunu modu si ma positivt, cumg-ca Stefant
cent Mare pc la 1475 a deslipitt cent
de'nteiu Vrancea din corpult Muntenia, an-
(118) Fruqescu, Dictionarii topograflci i statistica (Ina
.Romänij, I3ucur., 1872, in-8, p. 531. Ionti Ionescu, Gludfulü
Mchedinta, p.
673.
PAMENTULU 51 POPORULU.
elle-Inse§I
nessfind'o catriti Moldova, de 'mpreund cu intreguhl
giudett allil Putnei (119).
Faptult este peremptorit.
Astil-felTuP8n6 pe la giumaatea secoluluy
XV Moldovenif vedeall pe locuitorii din
interiorulu TerreT-Romrmescl prin perspectiva
VranceT, mnctti era tottl ce p6te fi mai
naturalit de a le fi dist Vriincent, cAcT
orT-cine pleca din Moldova ca sa mérga
In Muntenia, se ducea vrendit-nevrendit : la
Vrancea.
Unica r6titicitd suvenire a acestei poetice
numirT, dupit patru secoli de desvetil, agiunse
pene la noi Inteuna din celle mai antice
ii celle mai frumOse ballade poporane
alle Moldova, numitd Miedrd.
Ca fondit, dupd cumil a demonstrat'o cu
multa eruditiune d. Odobescu (120), ea se
urea In anticitatea cea mai fabulOsa; ca forma
Inse , cent. putint. In privinta nomenclaturei,
nu p6te fi compusd, decatt numai si numai
Intre 1350-1450, adeca degia dupa descallecarea
Moldovei de catra Bogdant-voda
Inainte de cucerirea Vrancei de cAtra Stefant
cent Mare.
1350 si 1450 sunt aci duoi termini delimitativi
indispensabili, earl restringt datult
compositiunii formale Intermit cerct rigurosii,
cad penë la 1350 nu essista Inca Moldoveni,
Crt dupa 1450 MunteniT nu maT sunt
stapfinl aT Yrancit.
Acésta ballada, sublima din tOte punturile
de vedere , ca fond(' si ca forma , se Incepe
asa :
Pe-unil piciorti de plait],
Pe-o gurri, de rain,
Ecc6 vinil in calle,
(119) Mai susii § 1, nota 43.
(120) Revista Románd, Buccur., 1860, in-4, t. 1 p. 43 sqq,
Alessandri, Foesie populare, Buccur., 1866, in-8, p. 1.