CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

din raur (Rohr), veinabasi din veinabari (Weinbeere)
etc. (30).
Nu e dért de mirare c i lettonula ausis este ung
dialectismti diu auris , §* apoi una dialectisma care a
produsa la Litvani o alta forma drOsi dialecticg si mai
departata: auksas.
Eccg de ce nol nu ne sfiima a deduce tota din radicala
samscrita gkr pe frigianula gur, , latinula aurum,
berberula urgh, ba3cula urrea i litvanult auris.
La pag. 207, col. 2, remdurile 18-25 se supprinnt.
La pag 274. col. 2, rdndurile 31-32 se supprimii, érU in
3ondulii 30 duprt cz se pune mai puntil.
La pag. 277, col. 2, la rondulii 33 dupls.* cuventulA esurny
se adaoge :
6i serbula czarn.
Pentru a face slavofilora placerea de a-i convinge
cata de apropiata este slaviculg czern de turcult kara,
li mai putema spuue ca din sanscritulg kara, m'ana,
Armenii aa formatu tziern.
La pag, 283, col. 1, dupl.'. ronduld 21 se intercalhii :
turcesce silab lusemna torrentit, ceia-ce arata
ca este una din acelle teme, cari sunt commune limbelorti
ariane si turanice , fie prin imprumutti , precuma
se pare a fi in casula de fall , fie priutr'o inrudire
ante-istoricg.
In consecintil din nota 456 se supprina ultimele 6 ronincependil
dela cuvarttulii : Neumann...
La pag. 289, col. 1, rândurile 12 13 se supprimI, panendu-se
in loculU lord:
In codicele originald alla ml Ptolemet se citia :
xeccapaptowso-ratlou.
(30) Gaugengigl, Ulfilas, Lex., ad vines.
339
0 probeza manuscriptubi de pe la finea secolului
XII, cella mai vechiu.
Ella appartine monastirii Vatopedi din Sautula-
Munte.
Superba editiune fotolitografica, datorita archeologului
russa Sewastianoff, permitte ori-gi-cul am aye
de'naintea ochilorti.
Ei bine, in acestg pretiosissima codice se citesce :
actutpalaunItowcaRoo, trei cuvinte legate intr'una farg nici
tin accentti distinctiva , ceia-ce arata a iusoo copistulti
sta la indouela despre modula cella correcta
de a le scrie (311.
Cu o mana nesicurg elluprelnugesce putint a doua
trassura din littera v, astg-feliti Ca se p6te lua dreptti
abbreviatiune paleografica pentru 0s; dért de ce atunci
nu cutéla a pune circumfiessula pe w, dupa cumii
facuse ce-va mai susa de trei off pe o singura paging
in cuvêntulti : (Tor') vafm(36voc (noteclioD) ? (32).
Acella-gi dubit transpira si mai bine pe mappa
Daciel, unde primele doue vorbe sunt singure impreunate
: lattapa5wv nCrr
Aci copistult, voindti degia cu ori-ce pretti sg accenteze,
trage de 'uteiti o liniuta dela capula lui p
spre a forma unti R6s pe a din pa , déra i se par e d'o
data ca ara fi mai potrivita a accenta pe tO §i '14 gi
accentéza cu unit lunga PaPbc, fara inse a pune i d'assupra
lui v pe 0s cella abbreviatti, dupa alma trebuia
spre a fi consecinte. (33)
Iii ambele locuri xara nu e accentata, desi in intreguilt
manuseripta copistula nici o data nu nag, a o
face de cate on acéstg prepositiune nu se confundg
prin ellipsit cu vorba ce '1 succede ; dovéda palpabilg
ca aci este arbitraria de a citi : nra
T6te acestea ne conduct vrênda-nevrênda la transscriptiunea
1 xcce 'Ap&pcor 7:0Ta11.011 In loculd cellei vulgare
: ;tat& 'Papvo; r.aratiat.
(31) Geographic de Ptolémée, Paris, 1867, in-4 maj. p.
%XXIII.
(32) Ibid., XXVI.
(33) lb. LXXVIII.