CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

multii c cronicele §i diplomele din evulti
mediil celle maT de multe ori preferd forma
Blacki In loci de Vlachi (376).
Acestii artisticti edificiti se distruge printr'o
consideratiune f6rte massiva.
Cuvêntulti blak e scandinavii, este clalarti
anglesti, d6r11 n'a fostt Did o data culmoscutti
Germaniloril propriti 4it, mai cu deosebire
celloril dela Sudti, la car! ideia de negretd
s'a tradusti tottl-d'a-unaprin schwarT.
Gotii , cu car! Dacia petrecuse maI multit
timpil decatit cu ori-ce alit- némii teotonicti ,
aveati numai pe svarts (377).
Ece6 dOrö c blak allti Scandinaviloril
remane cu totukt pe din affara In materia
nomenclature! romfine.
Adept!: impassibili aI positivismului isto-
Het, noi-unii respingemti ori-ce datii, carele
nu se Intemeeza pe o marturiA precisI a fon-
tanelorti cellorti mai autentice ,
nu decurge
pe nesimtite din logica cea mai rigurósA a
unul §iril de fapte, nu se offerd spiritului cu
o viuä i plastica claritate.
Revenimil la numele o omanA alit Romanilorti.
(376) Anonymus Belae, in Endlicher, II: Blahii cc pastores
Romanorum...". Ibid., 24-25 : Gelou quidam Blacus....
Gelou ducem Blacorum .." Ibid., 40 : Bulgarorum
atque Blacorum ."Simon de Seza, ib., 96:,, Blackis, qui ipsorum
fuere pastores..."Ibid , 100: cum Blackis in montibus
confinii sortem habuerunt, unde Blackis commixti..."Andreas
Rex, ib., 422: silvam Blacorurn et Bissenorum etc."
Villehardouin, De la conqueste de Constantinoble, Paris,
1.38, in-8, p. 64, 116, 127: Johannis Ii rois de Blaquie et
de Borgherie etc."Ibid., 117, 137, 142 : Johannis le Blak.."
lb., 157 : Li Comain et 11 Blac etc." illbericus Monachug
, Chronicon, ed. Leibnitz, Lipsiae , 1698, in-4 , t. 2, P.
439: Johannicus Bulgariae et Blackariae Dominus"; i altele
nenui3Arate.
(377) G aug en gigl, II, B, XXVII. Gabelentz und Loebe,
Glossarium der Gothischen Sprache, Leipzig, 1843, in-4, t.2,
p. 172. Ibid,, I, 4, cuvintele evangelistuluI Mateiu : non
potes unum pilum album aut nigrum reddere",Ulfila traduce:
ni magt ain tagl weit ait't'au svart gataujan".
NOMENCLATURA.
Amti vegutil mai susit, In ce modti Kara-
_Utak §i Kara-Bogdan ag provenitti printr'o
procedura necessaria din diverse epitete
de negretä, pe car! treptatd ni le-a attrasit
din partea Serbilorti §i Bulgarilorti, In seco-
HT XII, XIII, XIV, bass-arabismulg dinastia
princiare dela Oltti.
Cu alte cuvinte, acestti Kara nu este decal-it
o editiune turca a until slavismil.
Ei bine, In filologia se Intêmpla cate-odata
unit lucru curiosti : Imprumutulti se IntOrce
creditorului, modificatil Inse printr'o
dobanda din partea debitorului.
Unit essemplu.
Anglesil apuca din vécuri vorba francesd
bougette, o prefacti la den§ii mn budget, §i apoi
d'abia pe la 1790 o Inapoescit Francesilorti,
car! se multumescff a o primi din littera
In littera sub forma'T cea anglesa.
Camti totil ar, Bulgaro-serbii ati reluatti
cu tirupulti dela Ottoman!, fara consciinta
de origine, mai multe din cate ii luasera
de mai 'nainte Ottomanii.
De pe la Inceputulti secolului XV, cacluti
sub dominatiunea cea mai absoluta a etaganuluT
tura', Slavii de peste Dunare §1-ati Incarcatil
limba care mai de care cu sute §i
mile de cuvinte §i chiarti frase Intregi din
vocabularulti stapcinilorti.
Unit Russil , unit Polonti untl Boemti ,
sunt In impossibilitate de a se Intellege
cu unit Serbt.i s6ti Bulgarti unicamente din
causa desselorq orientalisme.
In dictionaruhl illiricil alit lui Karadzit',
buna-6ra, dintre 900 pagine nu este mai nici
una, pe care sa nu ne isbésca cincilésse vorbe
turce.
Intre celle-l'alte : Kara-Iflak, revenitA la
13
15 1