CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

274 PAM ENTULU §I POPOR ULU.
a c&ruT linia parallel& cu Dundrea face
n
120, cea-l'altä parallel& cu Cerna 100 de
npa§T. Dérti cetatea trebul sä se fi Intinstl
cu multti maT departe prin acéstä valle.
n Urme de zichl, affar g. de fundamentele canstellului,
se mal vedll In deosebite locurf.
Cãrdmidele §i cimentulti nu lass& Dia o Indouint&
assupra romanitatil acestorti ruine.
Fain &A fu In vechime astä cetate ca o coloni&
funclat& chiarti de imperatult1 Tra-
Iantl : In Dacia quoque Zernensium colonDia
a Divo Traiano deducta iuris Italici
"est, lice iurisconsultulti Ulpianti. Inscriptiunea
cea luatä de Caryophilus din Wile
Erculane face dinteinsa o statiune militarA:
expraefectus Legionis V stationis Tiernensis.
Table le cerate spurn-I li de unit Gioue
Ceranii : Artemidorus Apollonis Magister
Collegii Jovis Cernenz. Aid era a
n doua trecet6re peste Dun Are din Mesia In
Dacia. Positiunea geografica a loculuT ace-
Btu% e drEptil insemnatii §i de Ptolemeti,
carell numesce Dierna, §i de Tab la Peutin
gerianä, carelti numesce Tierna. (412)
D6cii vomil rectifica ca'n inscriptiunea
dela Mehadia este Tsiernensis, értl nu Tiernensis
(413), schita d-luT Lauriaml va fi
completa, cao! tenacitatea unora de a citi pe
Tab la PeutingerianA Tierua In loct de Tierna
nu provine decad din uTtarea paleografica
ca lätinesce u §i n mal-maT nu diffeeat
In scriere cursivA.
A§a d6r6 riuletuhl Cerna dintre Oltenia
§i Temeliana se numIa astti-fehu degia In
epoca Dacilorti.
(412) Laurianil, Istriana, in Magas. ist., II, 119-121.
(413) Katancsich, Tab. Peut., I, 373. Idern, Geogr. epigraph.,
11, 233, 294, 312.
(
Dértl cuventulti Cerna este tottl ce p6te
fi maT slavical ! esclama panslavistif (414).
Dec! Inchidi& de'n§iT cu aerult cella maT
triumfalti Dacil ail fostii Slav!.
S'a pr6 grabitil conclusiunea.
Este dreptti ca'n t6te dialectele slavice
vorba czern, ctarn, cTorn, insémna negru.
Inainte inse de a risca o solutiune, istoriculd
este datorti a lua tOte mesurele pentru
a nu se poticni cumilva peste periculosulti :
post hoc, ergo propter hoc.
Limba clack& fiindti de aceTa0 tulpinil indo-europa
ca §i graTurile germanti, grectl,
latinti, persianti, slavicii etc., Ore nu se p6te
intempla fOrte lesne ca o cjicere 6re-care s&
fie commund sub aceTail forma la doue ski
maT multe din aceste vere-primare , dup6
cumti nasum latinti nu se deosebesce de
nase germand?
Possibilitatea unel assemenT coincidinte
fiindti necontestabila, vine acumti o a doua
cestiune.
De§i forma dacicd arti putO sä fie pe deplinti
aceTall cu forma slavicA, fdrä sa urmeze
de aci ca DaciT ati fostti Slav!, cu tOte
astea ambele forme stint elle Ore in realitate
a§a de perfectamente identice , dupa cumti
o pretindti slavistii?
SA vedemti.
La SlavT predomnesce sonuliipalatahl cT,
pe care numaT SerbiT, neavêndu'hl de locti,
l'ati redusti la sibilantuhl t{.
Acestti elementil fonetictl nu ni appare
in numele dacica alhl CerneT , alle diruTa
forme in monumente istorice sunt :
(414) Sehaffarik, Abk. d. Slaw., 177.-2zertkom 0 pereselenii
thrakiiskich plemen za Dunai, Moskva, 1/551, in-8, passim.
Katanesich, Tab. Peuting., etc,