CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

30 PAMENTULU 51 POPORULU.
simetria Intre elementek unei sisteme istorice
artificialmente combinate, I a Impinsil a
trece cu vederea sal a nu Intellege ac6sta
universald acceptiune slavo-germana a termenului
V-1- h In privinta tutnrorti Latini-
lora.
Nu vomit spune nernici despre vechia poveste
bab6sca a hatmanului Flacti." (6), dela
care s'aril fi urIitti numele Vlachiet, nici
despre o multime de alte derivatiuni, care
de care mai absurde, demne a figura numai
d6ra In catalogulit doctelorti escentricitati
ale mintii umane (7).
Nu putemii Inse a lrtssa la o parte cu indifferinta
teoria ce-va mai seri6sa a unoril
filologf de a doua mtina, In puterea crtriia
termenulii V-1-h n'arti specifica o origine
nationala, ci numai i numai o professiune,
fiindti-ea slavonesce vlach cjicii ei arti
fi Insemnhndil pe crobanit (8).
öre nu s'arii put6 pretinde absolutamente
cu aceTa-st apparinta de dreptate, ca Serbii
chlaril Slavii In genere nu sunt o ginte, fi-
indti-ca
robii se numian latinesce servi
sclavi?
Curi6sa procedurrt!
Essista o regula elementara In studiuhl
numilorti proprie : nemini, fie individa, fie
poporti, nuit da i nu primesce de Mina voia
o porecla putinti magulit6ria (9).
(6) Urecliiä. Letop., I, 97.
(7) Laurianii. Tentanten criticum in originemlingucte valachicae,
Viennae, 1840, in-8, p. XVIII, nota.
(8) Maikov, Istoria srbskoga naroda, Beograd, 1858,in-8,
p. 345. In opera nestrA : Istoria Bometnilorti Transdanubiani
In secolulti XIV , acéstri cestiune va fi suppusii tine
noue analise maT am6nunte.
(9) Saloerte, op. cit., II, 135: Jamais peuple ne s'est donne
it
lui-meme un nom peu honorable : tant d'hunolité ou de
,,sottise n'est pas dans la nature Un nom offensant pour la
nation qu désigne lui a éte impose par un autre peuple,
§)
Principii munteni In t6te cris6vele bill
slavice se Intituléza cu mandria : domni at
Vlachiel".
E sicuril, c pentruclAln§ii ac6sta espressiune
era pré-departe de ori-ce ideirt a do-
&Mier.
Diplomatica din secoluln XIV ni procur4
nenumerate probe , cumil-ca Ronicind se fahail
a fi Nada, purtandil ambele num!, celil
internil i cellii esternti , cu aceta-si multu-
mire de amoril propriti nationalii (10).
Ce se face dérö cu pretinsa ciolninid?
Ori-catti de democratica anti fi o nationalitate,
totu§i trainEi de sthnrt, nici chiarii In
Odisseia lui ()Inert, nii constituil o distincthine
onorificrt.
Ru§ii respinga porecla de Muscallt ; S erhi!
nu voril o data cu capu1I a fi Rag ; Osmanrtii
iiu primescn numele de Turd ; In-
&unit cuventii, nici ung poporii pe fata pamentului
nu voesce sa auda vre-unii epiteta,
carele sd-1 attinga catu-§1 de put,inii córda
cea simtibila a vanitatil.
ore numai Romftnii sa fie o esceptiune ?
Adev6ru1ti este, ca nici o limbit slavica,
dar nici una, nu numesce pe ciobani vlachi.
De cate or! Vlachii, adecrt Romtinii eel
n6o§i, se Intömplail a fi totil-d'o-data §i pastor!,
ceia-ce se vede §i se ved ea camii adessti
mai cu s6ma la fratii nostri de peste
Dunrtre, Slavii din vecin6tate E ciceati totii
Vlach!, ca i mai Inainte , cad prin pastoriä
nu-§I perde cine-va nationalitatea , de
unde numai nec6pta eruditiune permisii
apoi a boteza cu vorba vlach , luata dreptti
et non accepté par elle ; oubien ii ne nous est part; nue que
,,traduit inéxactement."
(10) Diploma din 1362, ap. Fejér, IX, 3, 502 : nostrum dilectum
Olachum, Cornitem Ladislaum... Diploma din