CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

torit de pumnare ccl liberi, eniti din Rodopa
(349)
Mai Incollo :
In ace1a-0 vera venira, la Atena treisute
pedestri Traci din nemula daczal armatt cu
pumnare (T6v Oxv reiiv vciimpor'..?tov CO &mot; yivou;)
(350).
Observanni in parentesi , ca din epoca acellei
petreceri a Dacilorti aiot, a-tot, &tauto:. acollo
In Rodopti, a remasti 0116 astadi Albanesilorti
din vecin6tate, successori ai anticilorti
Epiroti , cuvêntulti daiu , voinicti , vitézti
(351).
In aces-til modti, dupa irrecusabila martu.nth,
a lui Tucidide, cu multi Tnainte de a se
alecla In Romania Dacii erat pldiasi i G-etii
cdmpeni; §i Rea T-amg urmari §i mai susti
In istoria primordialelorti migratiuni alle
ginii tracice, ne-amti convinge , p6te , ea
plaiali ati fostti Dacii qi campeni G-etii chiarti
Inainte de a fi trecutti din Asia in Europa ;
(16/.11 acesta interressanta problema, studiata
pe basea fontanelorti §i assupra earl% nu este
/ertatq a se pronunta cine-va cu uprinta, ne
va preoccupa in Istoria etnograficd a Muntenia.
In cursulA until laboriosti semi-millennig,
fie la sudt, fie la nordt de Dundre, Geo §i
Dacil conservail absolutamente acellea-§T
doue norme de traiu, fiindti-ca pretutindeni,
sub ori-ce latitudine sett longitudine geografica,
ei I§i cautati, fie-care a-parte, Cate o norma
territoriald éröqi stereotipa.
Getii sunt to ti arcasi cälldri, lice Tucidide.
Derr' 6re nu toth aa Ii descrie §i Oviditi?
(349) II, 98.
(350) VII, 27.
(351) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1851, in-8, Lexicon,
p. 27.
ACT1UNEA NATUREI. 257
CàIHIrT pe eaT selbateci vriisma01' vind inane,
Vestindii a lorii sossire shgeile ce slodt X,
§i remiinendii dreptA urmii pdmentuld despuTatii !
Oil-cab-1 de mare aril fi avgatuld civilisa-
Vilna umane , asta-cli ca i 'n epoca ml Tucidide,
campia este specialulti Orremil anti
cavalleriei §i allti armelorti departe-arruncdtore,
ca sa ni fie permisti a ne esprime asttifellu:
sagetta, g1onii, ghiulea, tottl uua.
Lase o data incarnandu-se printr'o seculara
§edere pe unil §essil acestä tactica osta§esca
cu differitele 'I urmAri directe §i indirecte
assupra moravurilort.i, maul 6re voiT
ca o assemenea natiune sa nu vèneze ace-
Ia-s1 dispositiune a solului In t6te trecerile
selle successive din terra In terra, ferindu-se
cu din-adinsulti de munti, unde calloUS i arcuhl
sunt d'o potriva la strImtere ?
Pe Dad, de alta parte , pe candti 1uiat1
Inca In Rodopti, Tucidide ni-i depinge pedestri
i purtatori de viZatpac, adeca de nesce
mid sabie resucite, avendil o forma cam de
secera i pe earl noT nu le scinati traduce mai
bine decatil prin pumnare, cad RomaniT le
cliceati sica (352).
TotIl pedestri 0i
totti vcd.capopdpot se represinta
gletele dacice i pe bass-relievele
Columnei Traiane , de0 scena se petrece In
Carpati §i cu cinci secoll maT Inc6ce.
Negre0til ca vorti fifostti §i callareti pintre
Daci, dupa cumti vord fi fostti §ipedestri
pintre GeV vorii fi avutt arce qi Dacii, dupa
cumil vorti fi avutu pumnare qi Getii; intre
zone estreme fiindti maT multe punturi intermediare,
umi feliu de traTu intermediani
este §i eliti o neapOrata consecinta pentru
margina0I a done natiuni limitrOfe ; Uri].
(352) Valer. Ilfaxini., III, 2, § 12.