17.05.2013 Views

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

2 30 PAMENTULU §I POPORULU.<br />

§i apele aunt grelle, ba penh §i Virrena,<br />

De co? nu pociu precepe, deril Multi atria ill fiorI! (232)<br />

SA maT adaugamn pe d'assupra, c tote aceste<br />

cuiburi de miasme eran combinate In<br />

epoca 1u Ovidili, Intocmai ca §i asta-41, dintr'unn<br />

ammestecA de apa dulce cu apa sArata:<br />

Aequorea bibitur cum sale mista palus! (233)<br />

FebrA §i Oro§i febra , Incependn dela cea<br />

ordinariA ii urefIndu-se treptatti In gravitate<br />

1)80 la cea mai pernici6sA , este o necessariA<br />

consecinta patologicA a uneT assemenT regiuni<br />

(234).<br />

Si 'n adevörn , numai friguri palustre deliranti<br />

pOte fi acea bOth, de care sufferl Insu0<br />

Ovidin, dicatindA din mternutti Intr'unü<br />

momenta de intermittintA :<br />

Chiarii in deliril mi ail spus'o neaT ce m veghiazil<br />

Cu mintile perdute repeth numele tett!<br />

Niel clece annT n'a fostti In stare poetuld<br />

a trai In acésta atmosfera.<br />

(232) Cf. Strabo, VII, 4, § 5, 0 5, § 12. S imonicus, apud<br />

Ly lum, De magistr. ram., III, 32.<br />

(233) Pont II, 7.<br />

(23 1) Maldaresco, op. cit., 2i: Nous avous reconnu trois<br />

espaces de marais : le marais d'eau dance, le marais d'eau<br />

salde et le marais mixte. L'intensit6 des effluves qui e'en<br />

exhalent est variable. L'expérience demontre que le marais<br />

d'eau, douce est le plus inoffensif, que les effets dev iennent<br />

plus f anestes et plus recloutables avec les mar tie niixtes;<br />

le marais sale n'est dangereux que quand il se tran.sf »me<br />

en mixte. C'est ce qu'atablit de la manière la plus dvidente<br />

,,le remarquable rappjrt de Gaiitano Giorgini sur les maremmes<br />

de la Toscana. Ce n'est pas seulement le melange<br />

des eaux de la mo avec les eaux dances qui donne aux<br />

marais cette influence funeste; certains mucus qui conti.<br />

ennent beaucoup de sels, de sulfate de fer , de sulfate de<br />

magnisie et de chlorure de sodium, agissent dela meme<br />

maniere. Il semble quo les sels en dissolution dans ces eauxi<br />

cornme le fait remarqucr M. le professeur Bouchardat, favorisent<br />

le diweloppement des myriades d'êtres vivants qui,<br />

par la quantite plus grande de leur produit agissant cornme<br />

ferment, donnent it la dilcomposition putride des v6g4-<br />

Ulm une rapidita consithirable.<br />

in flOrea barbAtiei, destulln de avutn ca<br />

sa-§1: procure totn ce se gassia la gurele Dunarii,<br />

Incungiurattl de stima i iubirea Tomitanilorn,<br />

din a muritA numai §i numaT victirna<br />

irnpossibilitatii de a se acclimata Intre<br />

balti<br />

Acésta impossibilitate, In privinta cariTa<br />

sciinta medicala de asta-cy. §i-a spusil degia<br />

ultimulü set cuvêntn, putean Ore s'o biruésed<br />

nesce simpli legionarl séil coloni romani,<br />

lipsiti de mic111-16cele lui Ovidia ?<br />

Ece6 o cestiune fOrte grava, care ni va permate<br />

a res6lve aci Insult miracolulti essistintei<br />

nationalitatii romfine.<br />

Mlascinele (lice cella mai eruditA igienistti<br />

cUn secoluln nostruan facutn sä péra<br />

mai multi 6meni, decatil ori-ce alta ca-<br />

77<br />

77<br />

lamitate. Nu o singura armata a fostii dis-<br />

,,trusa, nu o singura térra a fostn despoporata,<br />

nu o singura urbe Ore-chndit Inflorita<br />

77a foga §tOrsa de pe fata pamentulul prin<br />

actiunea baltilorn. Dintre epidemiele de-<br />

), scrise de Frandsen le Boe, cea din 1669-70<br />

a secerattl din poporatiunea Leydei. La<br />

1762, 30,000 Negri i 800 Albi an fostA<br />

In Bengalia victime alle mlaseinelorti , §i<br />

totn acollo la 1741 din aceiasi causA se stin-<br />

sesera din 12,000 Anglesi de sub com-<br />

l<br />

manda admiralului Vernon. La 1747, dupa<br />

cumti arréta Pringle, frigurile palustre an<br />

redustl Inteatatil armata britannica din Zelandia<br />

, incatA putine regirnente maT conservan<br />

cate o sutime de Omeni sanelo§1, Ora<br />

la finea campaniei The Royal numëra In §irurile<br />

selle abia 4 indiviqi, pe carT IT crutase<br />

morbilitatea generala. Insula Walcheren<br />

a fostn In doue rUnduri funesta truppelorn<br />

anglo-francese : o data la 1806, §i apoi<br />

mai allesA la 1809, chndA frigurile an

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!