CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Necunnosandil limba romanit, care sa fi
fostii 6re criteriuhl d-lui Rosier pentru a constata
cä ea sdna6nA cu cea albanesA ?
0 ecuatiune d-priori Intre unt x iuniiy.
Limba albanesil, e 01115, de reminiscinte
latine.
Ecc6 derii essentialmente unit puntil de
assemënare cu graluld romhnii.
Urna6z6, base de aci c AlbanesiT voril fi
Imprumutatil latinismele lord anume dela
RomAni?
Sä cercetánail.
Albanesii ticti : tra (trabs), mic (amicus),
armic (inimicus), kembe (gamba), vittore (victoria),
lime (flumen), biniac (bignus), gorg'e
(gurges), Hint (centum), grzc (grex), gitind
(gens), pendohem (poenitet), spereig (spero),
cafse (causa), turpe (turpitudo), fat (fatum),
fer (inferna), cater (quatuor), etc.
Aceste vorbe atatil de latine, 6re cumti
putea sä le fi data cui-va Daco-romanulii,
cândil nu le are? si pe unele elhl nu cre -
demq sä fi retinutii din limba-mumA aicY
chiarti in epoca liii TraTanii, bun6-6rA, flumen,
bignus séit fatum, de vreme ce esprinfa,
acellea-si idee prin aii termini nu mai putina
latinT : gemenil (geminus), ritt (rivus),
sdrte (sors), értl catu despre cater, §i unq
copiliti va recunn6sce c s'a formatit din
quatuor, nu din patru.
AlbanesiT 4ichl kercoig (quaerito), ktarc
(circus), klertoig (certo), klepe (cepa), kiiel
(ccelum), fkiinte (vicinitas), etc.
136,nui-se-va 0, le-ad luatd din romAnesce :
a cerceta, cerdi, a certa, cepa', ceri, vecinetate,
prefacendit numai sonulit ce In k?
Atunci de ce in iceriie turce daderre,
dair, ciacnzac, dalem,dardac, ciarsaf,cirac,
ACT1UNEA NATURE!. 3o5
cisme, cfflic, cift etc., all lAssatti pe ci intactil,
neprefacendu le in kiaderre, kiair ,
ktalem etc?
Micmac,
De ce vorbele slavice das , cete, ciudit ,
n'att sehimbatil de assemenea in ktas, kiete,
kiudit?
in sfersitii, de ce alt conservat4 ce i ci in
cuvintele Imprumutate in adev6ru dela Roralni
: darc (circulus), i ce (quid)?
G-recil numai In classica anticitate esprimail
ce qi ci latinii prin x timiro, (Cicero), 1{:vvn
(Cinna) xiv (Scipio) KF:hyo; (Cethegus) ,
Kacia (Celsa) rusap,,,vcc (Centrones) Kpzatov Opo;
(Circaeus mons), etc., pe ctIndd in evulA
mediu IT vedenul clicenda : TtExEcrtp-Noc (caelestinus),
,e.vroy&ki (centrum gallinae), -rptp.ov E a
(cerimonia) Tvp):1 (circulus) , TVp-co; (certus),
.*Ixoup:'s (cicoria), tvgx,, (civilis)si
altele (528).
Cumii-cg, la vechii Romani ce i ci se rostiaii
in realitate ke §i ki, precumii le-ad si
transpusil Elienil i AlbanesiT, &ft nu dupN,
cuma le-au modificatil mai t6,r;liti Rom'anii
si Italianii, probA este et latinesce se scriea
ecalmente squilla §i scilla, coqui i coci, caeso
§i kaeso , Inctitil unit distinsil filologil
moderml nu se teme a stdrui ca srl, se citesea,
si astA-cli kinis pentru cinis, kervus pentru
cervus, kitus pentru citus etc., numindil
ori-ce alit pronunciatiune : unit detestabilii
inorganismil" (529).
Asa (UM k in locii de ce §i ci constitut la
AlbanesT, ca si la GrecT, unit venerabilii archaismil
latinil cu multil anterioril cunnoscintei
Epirului cu Turcil, Slavit i Romhnii
(530).
(528) Da Cangc, Gloss. med. graec., 1565 1589.
(529) Chavie, Lr,xioloyie indo-earopienne, 21.
(530) Nol no mirhmii, cuinii de a pututfirespectabi1u1 i canonicti
Cipariii, Principie de limbd, Blasiil, 1866, in-8, p.