CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

100 PAMENTULU 51 POPORULU.
D. Cesarti Bolliacti publica Intre cellel'alte
, ca primitivit marca a Munteniei, nu
trei capete negre, ci doui Arabi intregi, golT,
fIr legaturA, Intor§i cu spatele unulti catra"
bratulti stangii ailti fi-cOrnia flinciti radicatti
In susti , astti-fehu Incätil ambele se
unescti IncruciOndu-se In nivelluhl capetelorti,
hit bratele drepte sunt lassate In giosti
§i piciórele ati aerulti. de a danta (317).
Meritosuld nostril archeologti nu indica'
sorgintea, din care va fi Imprumutatti acesta
complicata variatiune a rebusului eraldicti
anti Bassarabilorti ; no! Inse credemti, ca a
luat'o anume din Paulti Ritter, unti genealogti
serbti din secolulti trecutti, carele nici
acella nu citeza fontanele selle In casulti de
favt (318).
ATuri, In collectiuni eraldice mai vechT ,
noi-unii n'amti putut'o gassi.
Totti In Ritter §i 'n d. Bolliacti, sub numele
de stemnid a imperiului romeino-bulgarii
Assanilorii, se vedil celle doue capete negre
wdate In vCrfulti crengelorti , pe car!
Levinti Hulsius le accCrda MoldoveT.
AssaniT, ca i Mu§atescii, derivati din tulpina
Bassarabilorti.
In carte a II vomit fi chiam at! a reveni mai
pe largit assupra acestei importante partieularitati.
Acuma ne resumtimit.
Ceia-ce '1" commuml tuturorti varianteloril
rebusului eraldica ailfi Bassarabilorti, constituinda
sImburele lord, partea cea fundamentala
, este negreta de Arabi,.
CeTa-ce nu e mai putinti caracteristicti ,
(317 ) Bolliacü, Daco-romane, nr. XXII.
(318) Stemmatographia sive armorum Illyricorum delincatio.
s 1. et anno, in-4, 81 pagine. Essisttl i o edgiune
serbiL Stematografiia,ia:se gg. Arseniu rosviasczena Christ.
Zsefaroviczem, Vienna, 1741, in-4.
este ca, strainil, confundândil famillia prin.
ciara cu Insä-§1 terra , puneati acelle arabitdti,
proprie nemului bas-arabescii, In loculti
Vulturului muntenti i and Zlmbrului moldoventi.
Vomti vedd Indata, mutt din aceTali causO
unif dintre veciniT nostri numYall In secolulti
XIV Arabi pe tot! Românii , §i mai
allesil pe Munteni; (lend Inainte de a agiunge
acollo, sa ne oprimti o clipa assupra unei coincidinte
destulhl de originale.
In limba ebraica Romani! ceivechi se numiati
Edom ; In limb a arabd Alasfar; Edom
§i Alasfar, ambii termini Insemntindti : gal-
bent,
roscatti, alama
De unde ore venTa flulorti luT Romulti acésta
porecla de bronta, totil ap de cindata
ca §i negreta Românilorii ?
Scriitorulti arabil Firuzabadi pretinde cu
gravitate, cumil-cit Romanil s'ard fi nascutti
din Insotirea femeielorti italiane cu barbati
din Etiopia , Incãtii acesta ammestecii de
pelle alba cu pelle negra T anti fi Inzestratil
pe dênliT cu o pelle ro.5ietica.
Celebrulti orientalistti Silvestre de Sacy
a gassitti o chiaia mai seriOsO.
Pe tronulti imperialti se affla famillia Flavia
, de 'nteiu Vespasianti §i apoi fiTu-seti
Titti , candti Evreii §i Arabi! facusera cea
anteia cunnoscinta mai apropiata cu Roma.
Eccö de ce tot! Romani! fara distinctiune
erati pentru Evrei §i pentru Arabi Flavii, adeca
Omen! ai Flaviilorit, dupa, obiceTulti orientalti
de a caracteriza poperele prin numile
suveranilorti.
Informându-se apoi despre Intellesultt cuvêntului
, ii s'a respunsil ca flavus vrea sa
cilia, latinesce : galbenit, rascatti alamilL
Atata ii trebuTa, pentru ca ori-ce Romanil