CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

1 24 PAMENTULU 1 POPORULU.
Incai motivula adev6rata alILi nascerii unei
errori.
Istoria fabu16s5, clicea celebrulti elle-
n nista Larcher,nu este decatil o istoria ye-
17ridica, dért Impestritata cu fabule. Eti sum
departe de a crede, cumti-ca Ercule, Cadma
etc. aril fi nesce numi de totti fictive, simplu
numai pentru ca istoria acestora eroi
s'ad Ificarcatil cu multe trassure fabul6se.
Ore nu s'art puté contesta tota astir feliu
biografia mai multorü 6m eni marl din timpii
,,moderni, de.sfigurata de romanciari?"(413)
Ne resumamti.
Legenda lui voda-Negru este Inteo intima
connessiune cu intréga nomenclatura bass-a-
: Arabia la Slavi §i la Gummi, Ndgrd-Comania
la Unguri, Aregrd-Tataria la
SerbT, .1\1'p-el-Romania la Turd §i la Greci,
incatti prin legea istorica a personificarii nationale
urma necessarmente, ca acésta terra
a Negrilorit srt-§1 fi data de-multa ea Insa§1
si sa-i fi data pop6rele de 'npregiurti idealula
unui patriarca Negru.
Una noda §i mai de aprópe o léga cu rebrtsula
eraldicti allil cellorti treicapete negre,
In virtutea carui ori-ce Bassaraba , nu numai
Intr'o parte a Munteniei , nu numai in
Romania Intr4ga , ci chiara In strainetate ,
putea fi luatti drepta una voda-Negru, de
unde a §i provenitti In creatiunile poporane
ulteri6re , precuma arrotarama mai susti,
identificarea tipicului voda-Negru cu Alessandru
Bassaraba, cu Négoia Bassaraba, cu
fehuriti Bassarabi de prin secolii XIII, XIV,
XV, precuma i negrdta lui Vladislava Bassarabil
pe moneta commemorativa a regelui
maghiara Ludovica.
relied a-§T
(413) Discours a l'Acad. des Inset.. et Belles-Lettres ,
1785 , ap. Behr, Recherches sur les temps heroiques de la
Grece, Paris, 1856, in-8, p. 2.
Amendoue aceste Impregiurari, atata de
varie §i cu muitti mai vechl dechta legenda
In cestiune, au essercitata o actiune converginte
assupra spiritului Eigard§enilorti si
Muscellenilorti la prima apparitiune a unui
Bassaraba , urcandu-se din Severina spre
Fagara§ü §i pogorInclu-se apoi din Fagara§ti
In Muscella.
Originea legendei, Intru catti ea este fagarrtOna,
§i muscelléna totti-d.'o-data, , se p6te
cercuscri Intre annii 1170 1210, offerindu-ni-se
ca una poema istorica, ca o epopea
despre Inceputula mi§cariT espansive a eroicului
néma alla Bassarabilorti, vulturi crescuti
pe stAnca Severinului, dera seto§i de
Intinde vigur6sele aripe de ambele c6ste
alle Carpatilorti §i de ambele laturi alle 01tului,
pe la finea secolului XII §i debutula
s ecolului XIII.
N'a trebuita decata o data sa se inculbeze
irnaginea lui Negru-voda la FagArd§eni §i la
Muscelleni ca mug tipa de fundatora , cad
fundatora a §i fostti la den§il ; nu trehuia
de cat(' atata, pentru ca din acella-§i momenta
, cu calle sea fth-A calle , traditiunea
poporana de acollo sa puna tota
pe socotéla lul, printr'o fir6sca tendinta de
assimilare, ori-ce initiativa, ori-ce construetiune,
ori-ce resta allil 4illeloril betrane, Intocmai
precuma pruncula, (Mai arreti unit
arbore licêndu-T cä e chlama plopt , totti
plopa o sa numésca i bradultl, §i faguld, 11
stegiarula.
In fine , reducênda conclusiunile de mai
susa la o prisma, critica istorica distinge
In legenda lul voda-Negru, séti mai bine In
diversele redactiuni alle mitului, tref nuante
at'ata de gradate, atata de apropiate, Incata
se contc )esca una cu alta :