CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

2 3 2 PAMENTULU I POPORCLIJ.
In fine , medicula cella mai speciala in
materia frigurilora, d. Boudin, affirmit cu
statistica In mana impossibilitatea ace.limatärii
inteo regiune baltesa , fie acesta pentru
una individa, fie si mat multa pentru o
intrega sistema coloniall, ast-felia eä frigurile
sunt acollo cu atata mai mortale, cu cata
sporesce vechimea elementuluT immigrata,
One cold
reduca negresita la unit zero (237).
Tari prin acesta verdicta alla igieneT moderne,
sa ne intrebama acuma : 6re s'ara fi
näscutti vre-o data nationalitatea romana ,
déca TraTantl, In loci" de a'i pune temelia
in muntii OltenieT §i al Temesianei, anti fi
resadit'o in mlascinele DobrogiT sea In M.-
tile
Romaniei de giosa ?
D. Michel Levy etta cuma descrie pe locuitoril
uneT terre palustre :
nET sunt de statura mica, adessea desfigurati,
fie in trunchia, fie in membri; pellea
lora e subtire i galbuid, formele sunt
moT si fara relievurT musculare ; tesseturele
n'aa elasticitate, flinch innecate in fluide ap6se
; si déca le appesa cine-va cu degetual,
se cunn6sce urma (238).
0 alta autoritate medicala de prima ordine
se pronunta Intern:La modii nu mai pitting.
pessimista :
17Poporatiuni1e febricitante alle terrelora
mlascin6se lice Roussel daii nascere
uneT posteritatipiticite si fisicesce degradate
chiara din sinuhl mumeT" (239).
(137) Traité de giogr. med., II, 150 : Il rdsulte de ces documents,
auxquels ii sorsa facile d'en joindre d'autres, que
,,dans leslocalités palustres le nombre proportionnel des ma-
lades croit avec la prolongation du séjour.
(238) I, 417. Cf. Foissac, I, 521 : nOn voit dans le pays
Pontin des hommes tellement oeddmatiCs, que le doigt adpuye
sur les chairs y laisse un enfoncement.
(239) Apud Morel, Traite des dégénereseences physiques,
Acesta trista caracteristica iii esplica, pentru
ce anticitatea punea anume lo.nga Dunarea
de giosii cuTbula Pigmeilora.
Este forte marcanta unit passagiu din betranula
Pliniti., pe care cata sala reprodu.cemil
Intrega :
in laturea uncle fluviult Istru se vl..trsit in
Marea-negra, Tracia posseda celle maT frumese
urbi : Istropolea Milesianiborit, Tomi,
,Calatis numita maT 'nainte Acervetis ; mai
era dre-candit Heractea, i Biwnea pe care
o Irigh4ise pamentulil, mai este Dionisopolea,
disa alta data Crunos ; Ault Ziras tren
ce pe acollo ; tota acesta regiune all occupat'o
Scifi chiamati Plugari; orasele lora
sunt : Afrodisias, Libistos , Zigere , Borcobe,
Eumenia, Partenopolis , Gerania, unde
se dice a fi essistatil gintea Pigmedori , pe
care barbaril o numescit Cattu# §i credit ca
o gonisera de aci cocorii. (240)
Uncle mai sunt asta-qi celle trei-spre-decT
urbi alle DobrogiT, insirate mELT susa §i dintre
carT unele, spulberate de miasmult maremmelora,
DU maT fiintaii nici chianti in epoca
mut Plinia ?
Unde mai este vr'o urma classica a superbelora
colonie ellenice , carT alt fosta plantat
la gurele DunäriT divina limba a Jul Platone?
Paris, 1857, in-8, p 569. Cf. .Raicevich, Osservazioni intorno
la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, in-8 , p. 250 :
Li abitanti del piano sono generalmente piu piccioli e deboli.
(240) Hist. Nat., IV, 18: Gerania, ubi Pygmaeorum gene
fuisse proditur : Cattuzos Barbari vocant, creduntque a gruibus
fugatosu.Despre Pigmeil din Asia, veqf Ctesias, Indica,
11 ; despre eel' din Africa, ifecataeus,fragna. 266 ed. Muller;
etc. Elementulii commung allii acestord relatiunI este
ei t6te se referri la cat(' o regiune palustrii per e'rcel.entiam.