CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

40 PAMENTULU §1 POPORULU.
positiunea lord de clomnia," subalternd, ca si
candil era ce-va derant de invidiä, pe Cana
numai tn fata stapanului eT luail d'o-datO, maiestosult
aert de egalitate , ascumlendit cu
stAruintA, cela-ce manifesto., suppunerea,
Este §i mai comict a-st imagina pe unt
suzeranti, carele nu cunnósce numele omagialt
allii vassalulut !
Déca Ungro-vlachia avea intellesult , pe
care i-hi attribuescit cu atätit precipitatiune
Pray, Gebhardi, Engel §i Roster, consecintele
faptului se intervertiati cu deseve'qire,
vrendt-nevrendit, in urmrttorulti chipt :
1-o. Bassarabii art fi murmuratt acestd
cuventti, aa slicendt cu d'a-sila, numai sinumai
In relatiunile lord directe sét indirecte
cu Ungaria, adeca In diplome latine ;
2-o. Bassarabii Part fi Inhuturatit filth relarva
, ca o espressiune putinti magulitóriii,
pentru susceptibilitatea nationalit, din tóte
relatiunile lora directe sét indirecte cu Romanii
, cu Slavii i cu Grecii, adecä din diplome
nelatine ;
3-o. Curtea regésa a UngarieT n'aril fi lipsitt
nici o data, a numi Muntenia Ungrovlachiä
i numai Ungro-vlachzii.
Aceste imaginare effecte , necessitate de
logica cea mai rigur6s6,, sunt diametralmente
oppuse realitätiT.
Etta dérö cslisa lui Pray, Gebhardi, Engel
qi Risler addusa dreptt la absurdtl.
Mai multd In interessuhl curiositatii , ca
unt fehu de dovéda despre labirintult cestiuniT
, vomit intercala aci qésse multiforme opiniuriT
alle d-lui Papit In privinta cuventului
Ungro-vlachia.
D-lui le admitte pe tdte d'o-potriva, aditpostind.u-le
cu o egalft ospitalitate sub elastica
espressiune : póte nu flträ vre-unt cuventil.
Minunatti de bunt, i se pdrea altä-datä assertiunea
Int incaTu si a ml Seulescu despre
Ungro-vlachia ca antitesii, a Mogleno-vlachief,
clandu-i loct cu admiratiune Intre meritele
marelut cronicarti dela Bla0 (55).
Dart acea minunath, bunUate nu impedeca
nicT decumt pe d. Papit a primi cu ace-
Ta-st
gratiositate la caminulti istoriei alte
cinci suppositiuni, dintre cari numai cea
de'nteiu , pe gium6tate, adev'erata , precumil
vomit are'ta mai la valle, nu este cu multit
mai pe giosti de oil-ce critica.
Ecc6-le
1-0. Ungro-vlachia póte fi Transilvaniii ;
2-o. Slavonesce muntele se numesce gora;
acéstt, clicere In veci nu se preface In ugro
ski In ungro; Slavii, Grecii i Romhnii numai
pe Maghiari IT numiat tot(i-d'a-una Ugri,
Ungri,si Ungurt; d. Papiii nu se sperit,
de assemeni amenuntimi; pentru d-lui ungro-vlaclzia
póte ft Vlachia-Muntthui ;
3-0. Pe la 1291 a fostt in Ardelt unit obscurt
personagiu, numitil Magistru Ugrint;
documentele ni-lti offera", ca pe néuo§ti Maghiart,
fiTu alit unuT comite Bares din famillia
Csak, fart, nici o legaturt, possibild cu
nomenclatura Terrei-Rotranesci (56) ; d.
Papiti Inse n'a avuttl occasiunea de a consulta
nesce fonttine atiitti de minutióse; d-lui
nu despera a crede, cumit-a, Ungro-vlachia
póte fi Vlachia litI Ugrina;
4-o. Numele acestui individti de vita arpadiana
schimbanclu-se In Negrinti, &it Ne-
05) Papig, I/meta /at incalu, Buccuresci, 1869, in-8, p.
41: (Sincaiu) probz i constatit la toti passulü continui-
,,tatea i maiestatea domnielord române. Combatte , cu invederatii
miThniclune, absurdele i neputineLsele pretensiunY
alle Ungurilord i alle Polonilorti assupra lerrelorti române.
Arretd de uncle Romania se numi Ungro-Ylachia. Spune
cuing Bela etc "
(56) Mai susil § 1, nota 61.