CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

3o8 PAMENTULU I POPORULU.
nu s'a mi§catd de acinid o data, remhnendti
neclintitä In cuibulil formatiunit selle nationale
din amesteculd elementelord latine
tracice.
Dintre celle tret 'Assert, pe cart Linne1
le confunda intr'und singurd gruppd : ciconia,
ardea i grus, prima este cea mat albd.
Genuld ciconia se sub-divide la rOnduhl
seti in tret specie , din cart OrNI mat albd
deatti tote este cea vulgar* numitit de Romai-lit
din Muntenia : bardit.
In istoria naturald acOstä specia se chlanA:
ciconia alba, cigogne blanche.
Ellenii TY gicead 7:o,a210;, In care lesne se
recunn6sce de assemenea constitutivulti apy6s,
alba.
albela a fostii totil-d'a-una trds-
sura esteriOrg, cea mat caracteristicA a bat-clef
pintre celle-l'alte pAsseri de cart se apropia
prin configuratiune.
Insu§T terminuld barcld cat6 s esprime
derd ideta de ce-va alba.
El bine, II vett auta In de§ertt acéstä derivatiune
In t6te limbele de sub sOre.
Vett affla numat §i numai albanesce :
bard, alb d .
Pretinde-va d. Disler Ca Romanit ati addusd
barcla din Epirti?
Din norocire pentru not , albanesce bard
are esclusivamente ine11esu1ti adiectivalti
de alba, Ord la bar0 se ilice lelek, Incätti
este evidinte cd, Romfinit nu avead ce sä
Imprumute de acollo, ci trebutati s'o gässOscd,
Inteo alta, limbä, In care era qi bardalbus
si
Astd-felid
barcjd eiconia, astd-felid cä lassandd la
o parte pe cella änteid, §i-ad appropriatti
numat pe derivatuld sett.
Totti a§a, bund-Ord,, pd,rintit nostri ad luatd
In timpil moderni dela Slav! vorba pa-
geld,
fara sä lea totti-d'o-dat i radicala
gubiti; déca inse limba slavicä nu tIT ard fi
formatd paguba din gubitz, dupd, curad Albanesit
nu §T-ad formatd barcP din bard,
puteat 6re sh" fi luatt Românit cela-ce nu
essista ?
De aceta-§T naturä sunt In limba nOstrd.
o multime de alte pretinse albanisme, cart
tOte constitu6 fondulti dacicti ceihi mat necontestabild
i dintre cart vomd adduce aminte
d-lut Rosier numal vr'o d.oue-tret :
Mire, romAnesce fidantata; mire, albanesce
frumosti, mireh, In dialectuld zendoafgand
insurata (536);
Codru , romanesce piklure , la ce din
Istria munte (537); kodre, albanesce movild;
kOd, celticesce pddure ;
Math, romAnesce terma §iindltime (538);
main, albanesce dela ; mala, In limba samscritä
crescerzi (539);
Bradu, romilnesce arboruld able's; bred,
arbanesce idem (540) ; pardi, armenesce o
specia mare de plopa (511);
thtdelü sOu gtde1escii esprim6 roma-
nesce ideta: titillo; gudulis, albanesce idem;
Glifujt, la Românii din Moldova betranzi
neputinciosa; albanesce ghiq bunica ,
§tergiffiq strdbuna;
(536) Klaproth, Sur la langue des .Afghans, in Mémoires,
III, 457.
(537) I. illaforeseu , Voeabularii istriano-romdai , in
Columna luf Tralanii. t 4, p. 43.
(538) Dositeii, Proloyele sanfilorii,Iafff, 1683, in-f., la ghenarie
22 ; Acesta Meui la unit orart la Efrat ti. apa eea mare
la unii mold ce-e
clich Kaparsana dineollo de fe'rmuri..."
(539) Pictet, Origin cs indo-europeennes, Paris, 1859, in-8,
t. 1, p. 123.
(540) Despre albanesulti bred a vorbitil degia d. Bolliaeil
in C'urrierulii Romcinesa , Buccuresei, 1846, in-4, p. 721.
(541) Collection des historiens de l'Arménie, 6d. Langlois,
Paris, 1867, in-8, t. 1, p. 31.