CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Jul
Petru-voda vadulti Oblucitei se pomenesce
; ci Dunarea precumg altti feliu de
vadti prin apd trec6torti sa nu fie avêndti
,,tót lumea scie, de care lucru ore- care socote-a
nu departe de adevèrg se pOte pune
cd acellti nume, ce se dice vadulti Dundrii,
sä fie fostg o data pock statatorti, 61.6 dupa
stricarea podului sa-i fie remasg numai numele
vadului §i pênë asta-di (190).
Balladele poporane ski cftntecele celle
prostesci , pe cart le audise Cantemirti qi
can' din nefericire nu mai essista , se referiati
anume la esped4iunea sultanului
Suleimanti cellg Mare din annuli' 1538 contra
domnului moldovenescil Petru Rare§ti ;
o espeditiune descrisa de catrd insu§i monarculg
turct inteunti itinerarlil, unde dice
sub 21 augustg : S'a pusti podg pe Dundre
la trecOtOrea dela Isakcea, §i amti Intratg
In Moldova" (191).
Mai pe scurtg , una i aceia-§1 locahtate
vadulti Dundrit, dupa cumil o botezag atatt1
de bine pdrintii nostri din pomenirea mo-
§ilorti-stramo§ilorg, a servitg de trcatore
In mile de occasiuni pentru sute de pop6re
In cursg de doue 4eci i patru secoli,, Incependti
dela puntea persiana din 500 Inainte
de Cristil i One' la puntea muscalléscd
din 1828; nici o data Inse ce-va monumentalg,
ci tot(' lucruri de lemnti, pod.uri pe vasse
(192), §ubrede base alle unorg efemere lupte,
(190) Croniculii, I, 323.
(191) Tagebuch des achten Feld.zu yrs Suleiman's wider
die Moldau i. J. 945 , in Hammer, , Gesch. d. osm. Reichs,
Pest , 1828 , 1n-8 , t. 3 , p. 699 : ,,Isakdschi Iskelesi, BrUcke
Ober die Donau geschlagen , und in der Moldau ilberge-
,,setzt.
(192: Herod., IV, 141 : &ç Cs via; C(7 17.2Kas Etar.op011ei-
En v atEattip zal tip iiyucav E'rEUE. Fath cu acestii passagiu,
carele dice curatil cii podul6 lul Dariil se fficea 0 se desfil -
ACTIUNEA NATURE1. 2 21
uria§i radicati In chte-va gille §i pentru cftteva
(line!
Cotitura Dunärii dela Or§ova , §i mai cu
séma puntea lui Dariti dela Isakcea, demonstra
ca betrftnulti Istru este asta-di Intocmai
ap, cumti fusese In epoca lui Erodotg.
Se pretinde ca timpulti arti fi addusg nesce
marl prefaceri In delta fluviului (193).
Modificatiuni midi , secundare, imperceptibile
, bund-Ord ca ceia-ce dice Schaffarik
despre 11111e-01g Somova dintre Tulcea §i
Isakcea, sunt necontestabile; noi nu ne sfiimii
totu§i a pune cu desev6r§ire In dubiti ori ce
schimbare de o natura mai radicald ség mai
tntinsä.
Ovidig attribue Dundrii §épte gure (194),
Tacitg §ésse (195), Erodotti cinci (196), Tab -
la Peutingeriana patru (197), scoliastulti Jul
Apolloniti de Rodosti numai trei (198), fara
a mai vorbi de Strabone, Pliniti, Ptolemeg
, Soling,
Ammiang Marcelling, etc.
Urméza Ore cti dênil se contra4icti?
Nu cumti-va sä conchidemg ca veung
bratti allil Dunarii sal §i doue se vorti fi
perdutti ség adaugatg In cursulg secolilorg ?
cea la momentii prin impreunarea sti separarea corabielorii,
nu mai' mentionamfi pro pudore pe acei-ce assicuri
eum0 ca
15ngit Braila (!) aril maY fi essistfindil ruinele (!!)
podultif lul Dariil; derii ni pare reit cii d. Frunriescu, Dict
top., 157, a pututil reproduce o assemen a enormitate, intr'o
carte artitui de utili precumil este a d-selle.
(193) Ukk ert, III. 1, p, 162: Wir wollen hier bemerken, dass
die Donaumiindungen grosseVereinderungen erlitten haben".
Cf. monografia luI Kruse , De Istri ostiis, Vratislaviae,
1820, in-8.Brunn, La bouche de Kdia du Danube, in
Journal d'Odessa, 1852, nr. 31, 32 Katancsieh, De Istro,
19-21, etc.
(194) Trist., II.
(195) Germ.,I.
(196) IV, 47.
(197) Segm 7.
(19) Ap. Katancsich, o. c., 19.
29