CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

néza apd, dela sarnscritulit pivd , tottl ce se
p6te b6, remane irirn in Intellesit de grópa.
El bine , In limba arména, curattt ca la
Romani, sirim vrea säIicä gr6pa, Inse totlid'o-dat
i morrnêntit , ca i maghiarulti sir.
irim arménti este cu attti mai pretiost
pentru intellegerea firimuluIromanti, cu cat"'
se scie ea :
1-0. Armenit sunt de origine prirnitivd
tracica Intocmai ca i Daco-getii, incati ambele
ramure trebuiati sa fi avutti de'nteiti o
limba forte assemönata (305);
2-o. In Armenia essistati din vechimea
cea mai departata nu numai bordeie ca si la
nol, nu nurnai gr6pe alimentare, dérti p6n6
si animalele se tineati acollo pe sub pamêntit
(306).
Aceste doue consideratiuni revOrsa o noua
viva lumina assupra vorbel sirim, a cat%
solidaritate la Romani si la Armeni remane
mai pe susti de ori-ce indouéla.
D6cd vomit mai adauga samscrituhl sird
c6fd (307), identicti cu romanuln sirddd, o sd
avenul o galleria etirnologica destulhi de bogata
pentru a putO urmari originea sirulut tracicti,
pe care Daco-getii avêndu-lii sub di
verse forme dialectice de sira, sirim, sir, de
acollo ati trecutt la Romani sirdcld §i
Ord prin Romani la UngurT sir.
(305) Herod.. VII, 73 : 'Apivto &i 7.%T?C ITE? (1,FothE'; L-zo«Xaro,
&yrs; (1)puyeAv anomot. Cf. Stephan. Byz., v. 'App.evta.
(306) Xenoph.. Anab , IV. 5, 25. Diodor. Sicul., XIV,
28, dupil traducerea lui Hdfr, t. 2, p. 389 : En traversant
les montagnes de l'Armdnie.. Parmee entiere aurait peri, si
elle n'eilt pas bientat rencontrd des villages remplis de vivres.
Daus ces villages, le bitail dtait gardd dans des souterrains
oit on le faisait descendre ; les hommes entraient
dans les maisons par des dchelles..
(307) Pictet, op. cit., II, 280, crede cii forma primordialil
a sirului a fostil o cófit sdil unh vasti cu grail ingropattl in
prunentii.
ACTIUNEA NATUREI.
251
Ca sa precisamtl acuma dupa putinta z6na
de predilectiune a grOpelorti alimentare in
Romania, ni place a recurge si de asta data
la necontestata i necontestabila autoritate
agronomica a d-lui Ionii Ion escu.
D-sea (lice :
Pentru ca sa se pastreze granele in grope,
se facti gr6pele In pamêntil in forma unei
caraffe. Gattulit caraffei, prin care se tOrnd
granele In gropa, este de unti stab) de omit
de naltti , si de grossit cdtil p6te st Intre
unit omit. Corpulti caraffel, in care se tinti
granele, e grosit, i cu catti vafi mai mare,
"cu atata grOpa va copprinde mai multe
grane. Fundulti grOpel trebue sa fie ringustu.
Dupa ce se face gropa, se arde i se ussucd.
GrOpele se facit In fata casei, ca 0, fie mai
apërate de s6rici. in grOpa graulti este su-
,,strasti dela actiunea aerulul , a caldurei
a tuneclellei, i prin urmare dela causele
call prov6crt fermentatiunea i stricaciunea
lui. In grOpe nici gargaritele nu se facti.
Inse pentru ca sa se conserve in grOpe
trebue ca granele sa fie fOrte bine uscate ,
,,cad de vorti duce cu sine in grOpa umiditate
, se desvällesce fermentatiunea si se
aprindti, se strica, dobandindti unti mirosti
si unit gustti fOrte neplacutti. Granele se
punt' In gr6pe pené la gura lorti. G-ura se
astupa cu unit capacti i peste capacti se
pune pamentd in totti gattulti grOpei. Mai
'nainte, cultivatorii romani 'Astral granele
lorit in grOpe, si chiarii le pdstreid sipdne'n
aciwa de astd-cft in une locuri, cain giudetulii
Ialomita. (308)
Astti-fehu dérö granarele suterrane, ca
si
bordefele, desi nu sunt necunnoscute restuluf
(308) Lectiani de agriculturd, 142-3.
,