CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

324
periodd de formatiune, in care despre Slavi
nu p6te fi vorba.
D. Rdsler a uitatd o particularitate f6rte
caracteristicti a limbei române.
Dacia Traiana occupa unti territorid egalü
prin mari me cu all d Fran ci ei.
Dela cucerirea romana Vane asta-41 aü
trecutd vépte-spre 4eci v6cur1., adeca cinci-
4ec1 generatiuni, numeral-1dd numat cate
trel la fie-care secold.
Despartiti prin munti vi prin elemente
strrtine, Romanii ad mai fostd trunchiati prin
diversitatea guvernelord.
El bine, und essemplufara parechia in annalele
lumii, sunt clece milli6ne preserate In
trei, patru séti cinci provincie, abia cunnoscendu-se
de nume unii pe altii, totuvi vorbindd
pretutindeni o singura limba nedialectizata.
Gallia, Italia, Spania, Germania , Britannia,
ati giarg6ne peste giarg6ne.
Antica Ellada, atatd de mica, era t6ta numai
dialecte.
Dacia Traiananici decumt.
Ecc6 o problema d6mnä de a fi studiata.
Lipsa elementului goticti vi abundinta
cellui albanesti in limba n6strti ni-ad demonstratti
mai susd, ca cella putind pene pe la
annuhi 500 nationalitatea romana era concentrata
Intréga in Oltenia vi'n vallea Hategului,
adeca acollo pe unde dacismuld fusese
mai Incuibatd i pen6 unde nu petrunsese
nici una din ramurele germanice.
Nu e d6rd de mirare ca inteund spatid
atätd de restrinsd nu se formase pen6
atunci dialecte, cu atata mai multd ca tim-
pultt anteriorti de trei sécoh alma fussese de
agiunsti ca sa se nasca Insit-tt
limba din a-
PAMNETULU 51 POPORL:LU.
propiarea vi impticarea unorti ingrediente
ava de ostile ca celle latind i dacicti.
Dela secolulti VI Inc6ce putêndd sa se
tnc6pa mivcarea de espansiune a none nationalit64T
daco-latine, adeca resptindirea romanitatii
din Oltenia vi din vallea Hategului
peste Ardéld, Temev;ana, campia Terrei-
Romanesci etc., n'a mai Incetatti cu desevervire
decatd in secoluld XIV.
Ultima migratiune olténti, cunnoscuta este
de pe la 1360.
Coppringêndd din corpulti Ternevianei
districtulti Almavului s6d Amlavului, limi-
trofd
anume cu Oltenia, Vladislavd Bassa-
rabd l'a impoporatd cu 6meni de ai sei,
l'a colonisatti , l'a facutd nova plantatio"
(612).
Pea astac,h Romhnii din acea regiune
sunt chiamati Jerrani (613), vi se scie ca acestti
cuventti den6ta peste Carpati numai
pe cei veniti din Muntenia , care vi ea se
nurnesce acollo fara nici und altd epitettl :
Térra" (611).
T6rra", adeca patrid, érövi o elocinte dovédä,
conservata In limba vi numal in limb/
dupa ce s'a perdutti de-multti din traditiune,
cumt-ca romanimea transcarpatina IV are
1ég6nulti in portiunea sud-vesticrt a Romania
danubiane.
Pentru Arde16nd séd pentru Banat6nti
Moldova este Moldova, Uri Muntenia e
Terra".
(612) Pell mai* sued. p. 19-22, esplicatiunea diplome luT
VladislavU Bassarabil din 1372.
(613) Schott, TVtdachische Illiihrchen, Stuttgart, 1845. p.
57, unde constatX faptulil, rarii a intellege ce vrea art licit
termenuld etnicA de Termer'. "
(614) Narienearu, Colinde, Pesta, 1859 , in-8, p. 116,
colinda : Trei glocurT. Codru .Drdgu§ianu, Peregrinulii
Transsilvanii, Sibiti, 1865, in-S, t. 1, p. 4.