CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

244 PAMENTULU 51 POPORULU.
gIosti, athta de energica descrise de c'atiii 0vidia
:
barbarulii imbraccii. Midragi i pei informe,
Càtü din a lui fripturil d'abIa se vedil obrazii.
Deril pên i prin blanii dii gerulii in putere;
Si pulberea de gIiiaiI pe barlA scinteiazii;
te copprinde gróza Iândii
sioluri cristalline
Se 'nchiagii pintre plete i se ciocnescil cu sgomotd
L'a capulta inicare ; i 'n asil inghialg vinuld
De 'Iti se,09: in bolovane piistriindil figura bileY,
'n locil a sdrbe spumii, nfanânci buccilli de vinti!
Se nasce acuma fir6sca intrebare : cumti
de tace poetulti despre acesti Trogloditi al
luT Strabone ?
A nu-T fi cunnoscutii , e absolutamente
peste putinta,.
Urm6zd dérO sa-T cAutäma cu ori-ce prett
in testult luT Ovidia.
Descriênda cumplita nitivallä a barbarilord
de pe termula nordica allil Dundrii assupra
bietilora terrani din Dobrogia, poetulti
(lice :
Et cremat insontes hostica flamma casas . . .
Pentru a nu antecipa assupra resultatelora
analisei, noT traduseseräma :
foculii co se'nallii din pbrede colibe . .
61 .
Ddra casae din acesta passagiu sti fie dre
In adevëra colibe, dupd cuma se crede generalmcnte,
sa nu cumti-va mai bine ecivalintele
cella rigurosu trebui 0, fie : bordete?
Filologia singurA ni p6te da o temeinica
solutiune.
Una contimpuréna allhl lui Ovidia i alla
luT Strabone, unti scriitorti specialti in cesti-
uni grammaticale, uirti pedagoga de
familia,
anti lui Augusta, lessicografulaVerria Flaccti
ailti cdruTa tractatil a agiun0 pen6 la noT In
prescurtarea luT Festil , gice : casa a Cavatione
" (283) , ceTa-ce se traduce prin
(283) Fe:,ti et I'lacci de verborum significatione, ed. Dacetins,
Amstelodami, 1699, in-4, p. 69.
bordeln, nici maT multq, nicT maT putind decatii
atilta.
0 grottA accoperita cu paiA, adecA érösi
unti bordeia, pe care si-hl facuse Romula pe
muntele Capitolinti, séti pe care Romanilorti
ii plAcea sA-111 attribue unui mitica fundatorti
anti Urbii Eterne, se numia casa Romull"
(284).
Pe liingd celle-l'alte acceptiuni, casa Insemna
i unit cuiba de passere.
Acésta ne conduce d'a-dreptultila clicerea
persianä kdshah , kdslzdn , kdshdnah, care si
ea se applicA de assemenea caträ ori-ce locuint5,
rustica i catr6, unil culbil de passere,
derivânda dela verbula Mm, pe deplinti
correspunletorti cu latinult cavare §i de unde
limba persiand are nu mai putina kdwdk ,
gaur i peseeet.
0 data" sossiti aci, noi gässima la una capetfi
oppust aliti lumil indo-europee, totil in
Intellesti de eavern6, , vorba irlandesa c6s,
dela verbula cab, a cdruT semnificatiune nu
differä Intru nemica de cavo latina si de
him persiana.
Casa pentru cavsa,kdshah pentru kdwshah,
cds pentru cabs , cate-si-trelle cu simtula originala
de bordein , s'ati formata printr'o
identicà procedura logica si fon etica, adeca
prin aceTa-si gäurire suterraniti a locuintelora
i prin aceia-si facilitate generala a sonului
v i chiara a tuturora labialelorti de a
se vocalisa In u, absorbindu-se apoi de catra
o_vocala Invecinatä maT persistinte : sambucus
, sabucus , saucus , socil ; subula, aoii@Aa,
SUM; etc.
Ca(y), có(b), ka(m), constituä partea or-
(284) Freund, Le grand dictionnaire dela langue latine
tr. Theil, Paris, 1855, ln-4, t. I, p. 431: CasaRomuli, grotto
couverte de paille sur le mont Capitolin".