CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

vOcti Intregfi, tremurat Ungurit, Sertii, Bulgarit,
Tatarii, Turcit, t6te némurile Invecinate,
chtarti cAnda In fruntea acestora se
afflati nesce gigantt ca tzarula Stefand cella
Forte , ca regele Ludovicti cella Mare , ca
sultanula Baezidd Fulgeruld, ca impëratula
Sigismundti ?
Ati atunct nu era in Muntenia totti feliulti
de mlascine §i mocirle cu funestele lora effluve
febrifere ? ati nu era o temperatura
totti atiltil de estrema In friga §i'n ar§ita, In
uscactune §i'n umiditate ? at nu era pe deplina
essistiatt t6te motivele morbide , pe
eate ni le-aa spusti i pe ate ati uttatti Inca
sg,
ni le In§ire Wilkinson §i d. Obedenarti ,
ind,til le vomit" spune not in§i-ne mai la
valle ?
d6ca alta data , In fata unef pressiunt
fisice analOge, Romanuld dela Dunare a pututti
s utmésca lumea prin marimea personalitatit
selle, cuma dOrd de nu se mat buc-
cur ella actualmente de aceta-§1 immuni-
tate contra acelletalt actiunt osteriOre ? §i
fiindti-cd nu se mat buccura asta-gt, ceta-ce
este adev6ratti pentru o portiune a territoriului
muntOnti, nu pentru tOrra intrOga (4),
apoi 6re prin ce specia de transitiune, redobAndinduli
vechia't aptitudine, anti put6 sa
se buccure Meat maul ski potmilnt ?
Precumil vedetT, problema devine dintre
celle mat complicate §i dintre celle mat importante
totti-d'o-data , diet intr'insa dèclëtorulti
de viata rollil aliti istoria este nu
(4) Maf riguros6 in astit privinii decrart Wilkinson i d.
Obedenaril, d. Dr. Mdlddrescu, Considirations sur rorigine
et la nature du mias»ze paludéen, Paris, 1865, in-4, p. 17
specificit crt ff-a ficutü observapuni1e anume in Buccuresci:
in assemeni cest'unT essacta indicare a localitiitilorui
Sindii
de cea mai imperiósrt importantii sciinificii. Cf. Dr. Grecescu,
Assupra emanayunilord palustre, in Gazetta spita-
Buccuresci, 1869, nr. 5.
ACTIUNEA NATUREI. 175
numat a clarifica o situatiune antica , a restabili
o imagine trecuta , dOrd Inca mat cu
sena5, a prevesti §i a prepara o possibila regenerare
viitOria a unet natiunT.
Vomit merge Inceta , cad sunt unele cestiunt,
in cart callea spre descoperirea yen--
MO se assOména cu angusta punte ce duce
peste prapastie la paradisula luT Mahometti
: unti singura passti precipitatti , §i at
perduta Insalt perspectiva de a agiunge la
tinta!
Mat antetu , ca o nedispensabila introducere
in materia, cata sa ni se spuna : pêne la
ce puntti se p6te subordina,sOti trebut veendti
nevrenda sa se subordineze unti popord, In
bine i 'n red", inriuririt pamentului ?
A admitte fara cercetare §i fart restrictiune
dictatura glebel, a trece peste idiosincrasiele
individuale §i de ginte, a utta principiulti
atavismulut, a nu recunnOsce Provedinta,
a nu lassa omulut liberulti set" arbi-
triti fatg, cu natura i cu Divinitatea, este
a nu Intellege istoria!
Cu cinct secolt Inainte de nascerea lut
Cristil, sunt acumti done miie patru-sute de
aunt §i mat bine, de'nteiti Khung-fu-tsed In
China §i apot Ippocratti In Ellada constatati
legea desvoltarit climatologice a natiunilora.
Toti all vorbita despre marele Greed; nemini
, nici chtard scriitorit co: mat nout assupra
filosofiet istoriet (5), n'ati cunnoscuta
ski n'afi voitil sa cunnOsca pe marele Chi-
nesd" !
Si totu§I Occ6 ce clicea Khung-fu-tseil cu
multi mat 'nainte de Ippocratti :*
A aye apucature bine-voitOre §i duld
(5) Bunii dri Laurent, Philosophic de Phistoire, Paris,
1870, p. 99 sqq., und desvoltrt acpunea climei, conabratendil
pe Montesquieu i Herder.