CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

din candit In canda mai multa ski mai pu-
Numindri pe Romani Arabi', Bulgaro-serbii
scieati f6rte bine, mai ales(' dupa invasiunea
ottomana In Europa , despre essistinta
unorti alt.I Arabi In Asia §i'n Africa ,
precumti o scieati §i mai bine Germanil, maT
cu sena In urma Cruciatelorti.
Confundandu-se ambele n4unI din causa
omonimitatil, muza slavica de peste Dunare
stramuta adessea assupra iornanilorti tOte
trassurele unuiBeduina si1i chiara alle until
Negritenti, érli cate o data, printr'unti procedimentti
diametramente oppusti, carpesce
catra Beduini §i Negriteni cate ce-va romanosed.
Canda o ballada bulgaro-serba descrie o
n
térra ardbéscd" dela Dundre, ca In essem-
plele citate mai susti din d. Bessonov, e mai
multti decatti sicura, ea vorbesce despre
térra bass-arabésca"; este Inse nu mai putinti
certli, cumti-ca are In vedere nu pe Romani,
ci pe Oriental, canda povestesce räpirea
unel fete de popa de catra doui-spreclece
Arabi, earl o ducti la Ali-pasa din Ianina"
:
. . tie Lirni Arapi
,,Mene ke mlada popleniat,
Ke me odnesiat v Tanino,
IT lanino pri Ali-pasza,
Basz-robinczitza da bidam,
Szerbet i cafe da sluzsam..." (345)
Este dérti o grava retdcire de a generalisa
fara nici o marginire , precuma o face
d. Bessonov.
Totti aqa In Nibelungenlied aurulti. §i metiissurile
arabe indica adducerea lorti pe
(345) Miladinovtzi , Bilgarski narodni piesni , Zagreb ,
1861, in-8, p. 407.
NOMENCLATURA. 107
Dunare din regiunea romana a Bass-arabier
; dérti Inse nu ni p6te fi permisti de a attribui
poetului germanti o intentiune geografica
precisa §i esclusiva.
Pe lOnga Arabia cea romanésca dela gurele
Danubiului, ne maT IntirnpinaIn Cantula
Nibelungilora cate o allusiune la Arabia cea
resariténa.
Buna-Ora :
Von Ninnivê der siden si den borten truoe.." 346)
Seri
:
,Von Marroch dem lande und ouch von, Libian
.Die alter besten siden die ie mew gevan
Deheines kiineg es kiinne, der heten si genuoc..." (347)
Nivine nu mai essista de secoll In epoca
luT Nibelungenlied la Marocco, i cu atttil
mal putinti In Libia, nu se facea In realitate
metassa; Inse cantaretului II era de agiunsti
a fi au4itti veo obscura poveste despre
relativula arabismti anti acestorti
localitaff,
pentru ca ellil pe data" sa le Inavutesca cu
nativitatea splendidelorti stoffe, pe call Austria
le cunnoscea prin intermediula terra
Bass-arabilorii.
Intr'unti locti poesia epica germana merge
pen6 a inventa o regiune de toff' imaginara,
umi Zazamanc sett Zazamant , de unde adduce
metassa verde :
Unde von Zazamane der griienen (siden) so der
Idle..." (348)
Ninive, Marocco, Libia , Zazamanc , probCza
ca poetulti Nibelungilora nu avea nici
o ideia despre adevaatele fabrice arabe de
(346) Ed. cit , 110.
(317) Ibid., 48.
(348) Ib., 48.Variante: Zazamanch, Zazamant,ib., Aura.,
50, uncle Lachmann adaugrt: Seiden von Zazamanc kommen
sonst nirgend vor "