CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

9°
Musaterca, mosia neliicuita In Braila ;
Musatoiu, munte In Gorglu (270).
In Moldova avernt numai i numai o singurrt
localitate de acésta formatiune : satuld
Musata In Flciu, despre care Inse sa" nu se
uite, c IntrOga regiune a Prutului de giosti
One la Marea-négra, precumt amii demonstrat'o
In paragrafulti precedinte, facea parte
In secolult XIV din territoriulti Terrei-Romrtnesci.
In Transilvania se gässesce Orösi d'abia
muntele Musatil, carele i acesta se afflit nu
departe de hotarele muntene despre llategii
(271), si tott acollo , Orti nu In restulti
ArdéluluT, nol amt de urmele numelui propriti
barbatescti Musatit In documente din
secolult XIV (272).
Prin urmare, limba geografica vine lit randult
sell a se pronunta pentru muntenismuhl
Musatescilorti.
Aci Inse nu se mArginesce In cestiunea
nóstrit fecunda missiune a filologieT.
Fratii Petru Musatti i Romanit Musatti ,
ca i tatalti lort Costea Musatti, iii apparti In
celle mai vechT kmtfine istorice sub o forma
nominala forte curiósa, care arrunca assupra
nOmului lora cea mai viva raqa de lumina.
Amt vOclutti degia, c anticulti dipticti anti
metropoliei moldovene , o sorginte contimpuréna
de prima ordine, pune: vita ce'iclicti
MuF,mtinti" (273).
Lista lui Scarlatti , basatrt pe totti ce maT
(270) lb., 306-7.
(271) Treuenfeld, Sit benb. gPogr. Lex ,III, 127.
(272) Veg despre Ladislaus filius Musath", Romând din
Districtus Castri Deva", trei acte din 1362-63, in Baritz,
Transilvania, t. 4, Brarvil, 1871, in-4, p. 238-40. Cf. Fejer,
IX, 3, 380, 503.KemCny, Uber die Knesen, in Kurz,
Magazin, II, 300-302. Pupara, Despre imparfirea politica
a Ardiluluf, Siibitu, 1864, in-8, p. 15. etc.
(273) Mai susil nota 258.
PAMENTULU 51 POPORULU.
possedat Inca In secolulti trecutti archivele
terrei, si a ertriia conformitate cu dipticulti ii
dri multä greutate, se esprima de assemenea:
Koste Musatin" (274).
In cronica putnéMi, inceputa a se seri pe
la ournOtatea secolului XV, vedemt nu mai
putinti : lui Mt-tatinii" (275).
In fine o alta cronica moldovenésca, pe
care o consultase Ragusanulti Luccari pe la
1600, Incatt In ori-ce cast ea este anteriOrd
lui TJrechiti, dice : Pietro Mussatino (276).
Ce'i ore acestti Musatimi In loct de Mu-
satti
?
flub!
Nurnai Muntenii , ba Inca nu totT, ci mai
cu séma acei de peste Oltd, adauga din timpii
immemorial"' unti eufonicti iiziE catra numile
proprie personale, earl' se finescil mai allest
prin r sea prin t.
AcCsta particnlaritate n'a observat'o Inca
nemini.
Lui Tudorii Vladirnirescu Oltenii IT (licit
Tudorinii.
Urbea lui Severil este pentru d6nsiT Severinti.
Din Florti ei fact! Floria.
Unt munte In G-orgiit i altult in Muscellit
se numescti Carpating, naturalmente In
locti de Carpatti (277).
Doue sate In Oltit se chiama Dobrotinii
(278), dupa numele barbatescti Dobrotd seri
Dobrotii, dela care deriva mai multe localitap-.
Dobrotesci.
(274) Mai susti n. 240.
(275) ,4rchiva Istoriecl, III, 5 : Piotr syn Muszatynow".
(276) Itistretti di Ragusa, Venetia, 1605, ap. Gebhardi,
Gera. d. Mold., 561
(277) Fruntlescu, 93. -- Muntii Carprifi, sdil mai bine mun-
tele Carpatd, 1
Kap.n4-c71; OF.o;. ne intimpind degia in Ptole-
mei-4, III, 3: &Snip ri)v Azdav [la?: tel licyrz&rou 4ou;", de uncle
se pare a se fi inspiratd Mareland Eraeleotuld, geografd greed
din secoluld IV, in PCriple, dd. Miller, Paris, 1839, in-8, p. 98.
(278) Fruncl., 164. Cf Venelin, 344.