CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

128 PAMENTULU I POPORULU.
Radu-Negrula se traduce pur i simplu
prin Hilarius-Mauricius : nemica -estraordinarti
, nemicti insolitti, nemicti ea la noi la
nemini.
Inainte de a fi agiunsti la domnia , se
numia Negru ; cor6na l'a mai Inzestrata cu
Rah; asta-feliu a esitti Radu-Negru.
Cuma-cA numele'i princiarti a fostaRadu,
erg nu Negru , dov6da este ca fiii 1i nepotii
sei, can IBA mention6zA numai ca pe Domnti,
file numescti In cris6vele lora tota-d'a-una
17Radu-voevoda", i d'abia peste doui secoli
mai Inc6ce, pe la 1570, alit appare d'o-data
ca .Negru-voevoda , precuma ne voma Incredinta
mai la valle.
Dupd cuma aft fostti rare casurile, crinda
Lapusn6nulti si prinmlti Musata intrebuintaa
Intréga formula Petru-Alessandru i Simonti-
Petru In locti de numile lorti curatt princiare
Alessandru i Petru, totti astti-feliu cata
sa fi fosta putine occasiunile , In car): tatalti
marelui Mircea sr fi Insiratti ambele selle
numi Radu-Negru, ci In generalitatea actelorti
eat se multumia cu numele 'I esclusivamente
domnescti de Radu si, tocmai din
causa acestei esceptionalitati, cu atatti mai
mare a fosta surprinderea annalistilora romaul'
posteriori , chnda E s'a Intemplata a
gassi pe neasteptate o diploma cu Radu-Negru-voevoda".
In secoluhl XV, Intre 1450-1500, memoria
annilora 1370-1380 fiindti Inca de tail
pr6speta, cronicarit munteni de atunci, despre
carl Ragusanula Luccari ni da una specime
, nu puteaa confunda o epoch atata
de apropiata cu vaguhl mita anticti despre
vodd-Negru cella din dgdra.sa , i de ace%
ei 11111 Impingeati ce-va mai departe IAA
In gillele lui Alessandru Bassaraba.
In secolula XVI, Intre 1550-1600 , timpule
stergendil din ce In ce mai multa
suvenirea periodului immediata ante-min
cianti , rollulti de fundatorti fabulosa allti
Statului Munténti a pututti trece cu 'ncetulti
dela Alessandru Bassaraba catra fiiu-sed
Radu, si a trecutti cu atatti mai naturalmente,
cu catti acestti din urma, pe ltmga
celle-l'alte, se mai numia si Negru.
In secolulti XVII nemini nu se mai Indouia
catu-si de putina despre minunata descdllecare
a lid Radu vodd Negrula din Fdgdrasfl!
In secoluhl XVIII, mai allesti In urma
cronicei lui Grecénu , nici o sufflare omen4sca
nu mai cuteda sa radice o umbra catti
de suptire de banuélä contra unei venerabile
superstitiuni istorice, devenite de doue sute
do anni ca o specift de culta religiose, fiindtiea
unti assemenea liberti-cugetatorti s'ara
fi espusil a gusta puscaria ski cella putinti o
casa de nebuni , precuma totti pe atunci
chianti In luminata Francii beciurile dela
Bastillia pedepsiati pe nemuritorula Fréret
pentru cii indrasnise a demonstra germanismuhl
Francilorti (434).
In secolulti XIX Inse sciinta istorica spulbera
fara mila i fara frica ori-ce nu este
istoria.
SA analisamti d6r6 pe scurta t6te spusele
cronicei muntene despre descdllecdtorula Radu-Negrula.
Mai anteiu o vorba assupra difficultatilora
ciffrice , de car): se lovesce In genere istorieula
In studiula vechilora documente i epigrafuri,
scrise cu cirillica.
(434) Bouillet , v. Fréret : Ayant dans un Discours Bur
Forigine des Francais, qui fut prononcé A l'Académie en eé.
ance publique, ernis sur cette question toute historique une
,,opinion qui dCplut au pouvoir, ilfutmis pour quelque temps
a
la Bastille. Il renonga des lors a ses recherches sur l'hi-
,,stoire nationals, et ne s'occupa plus que de l'antiquité".