CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Vestindd a lord sossire sAgetile ce sb6rA ,<br />
remAnendti dreptd urml pAmentuld despuiatd !<br />
Terranii fugd departe, lAssAndti campia prédA,<br />
barbaruld rApesce putina'l avutiA, ,<br />
Totii ce putu sti stringti stitenula prin suddre:<br />
0 carrele, §i turnie, ci stirticia tad (214)!<br />
Apoi pe robi ii 16g5, cu mAnele la spate...<br />
Se clued, se ducd sArmanii, privindd cu desperare<br />
In urma lord og6re ce n'o sä le mai vélP,<br />
foculti ce se'na1t5, din mbrede colibe (215);<br />
Cad barbarulti apprinde, dobera, mistuesce<br />
Toth ce nu pete duce, totd ce nu vrea sA ducA,<br />
Si stolluri de victime succumbil sub sAgetta<br />
In verfd incArligatA, alld carii ferrd supsese<br />
Din erburi stecidRe una succa inveninata (216)!<br />
Aci sen timpil de pace resboiula te'ngrozesce ;<br />
De nu mai vecri pe barbarT, e spaima ce ci-o lassd ;<br />
§1i nemini nu cutéclii pe Campa sti tragd brazde;<br />
Si telind ILIUM remane sterprt ptimentulri ;<br />
INicT desfetatula strugurrt nu cresce'n umbra vita;<br />
NicT ferbe mustulr, dulce in naltele bassinuri;<br />
Una pomrt nu se claresce (217), pe care ca'n vechime<br />
SA scrie unti Acontiti cuvinte de iubire.<br />
Pustid, trista, nudä, nici arbure, nici frunp...<br />
Fugi, fugi d'acestit terra, tu mule ferice! (218)<br />
Si totu§i din intréga nemarginita lume<br />
Aic6, ah! aice osAnda m'a tramisd!<br />
Cam In acella i timpti Oviditi scriea unuT<br />
amicti:<br />
M'amil ton gitudith, amice, din dunkéna teal<br />
(214) Ruris opes parvae, peeus et stridentia plaustra,<br />
Et quas divitias incola pauper habet.<br />
(215) Et cremat insontes hastica flamma casas.<br />
(216) Nam volucri ferro tinctile virus inest...<br />
(217) Tum quoque, quum pax est, trepidant formidine belli<br />
Nee quisque presso voin ere sulcat humum.<br />
Aut videt , aut metuit locus hie , quem non videt, hostern.<br />
Cessat iners rigido terra relicta situ.<br />
Non hie pampinea dulcis latet uva sub umbra;<br />
Non cumulant altos fervida musta lacus.<br />
Poma negat regio. . . .<br />
(218) Aspiceres nudos sine fronde, sine arbore campos ;<br />
Heu! loca felici non adeunda viro !<br />
ACTIUNEA NATUREI. 227<br />
Ce ti-a§6 puts ed ore la Roma sA trämittu ?<br />
E clutatd argintuld, séd auruld mai mai bine,<br />
DOrd a'ld pritni null place, deprinsd mered a da ;<br />
?apoi in astelocuri nici s'aa vissata comOre,<br />
Abia putenda o brazdti sti tragd bietulti plug (219)<br />
*<br />
P'alld ted vestmentt adessea purpura strAlucesce :<br />
Purpura stralucita a§d vre ed All offerd ;<br />
Dera turmele sarmate dart land grossolanii,<br />
§'i n'gra puté s'o pingti o labd de Sarmatrt ;<br />
Nici fetele nu tesse, ci macind la grane,<br />
Sea amblii dupti apti cu donita pe capa (220)!<br />
*<br />
Aice blanda vita a strugurului dulce<br />
Nu se 'mpletesce verde in giurulg unui ulmi<br />
Niel<br />
arborull nuy: pleat mlidifele'ncarcate<br />
De fructe perguite sub luminosula cerii :<br />
Pelinula singura numalinformit imbraccd essula,<br />
,§7 nu rodesce campula decata ameirticlual (221)!...<br />
In fine, In ultimii anni ai viueteT, Oviditi<br />
trdmittea bolnavii s4eT selle la Roma urmätórea<br />
epistold :<br />
Gandesce-te o clipa! Me'ncongiurA Sarmatii<br />
Si Getii me'mpressora, §i'n mi;ld-lecd intro den§ii<br />
Me sbucinmA durerea, eC cetAtenti allti Rome!,<br />
Aci'n acestd terra', in care ceru-i sumbru<br />
apele sunt grelle, ba pen6 silrrena<br />
De ce? nu pociu precepe , dérii simtti cli'mi dti fioil<br />
(222) !<br />
(219) Nec tamen haee Ices aunt ullo pretiosa metallo :<br />
Hostis ab agricola vix sinit illa fodi.<br />
(220) Sed non Sarmatiea tingitur illa manu.<br />
Vellera dura ferunt pecudes, et Palladia uti<br />
Arte Tomitanae non didicere nurus.<br />
Femina pro lana Cerealia munera frangit ,<br />
Subpositoque gravem vertice portat aquam.<br />
(221) Non hic pampineis amicitur vitibus ulmus:<br />
Nulla premunt ramos pondere porno. suo.<br />
Tribtia deformes pariunt absinthia campi,<br />
Terraque de fructu quarn sit amara docet.<br />
(222) Nee coelum patior, nee aquis assuevimus istis,<br />
Terraque nescio quo non placet ipsa mode.