CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Décd Românii ati trditt in adevril Incepêndt
dela Traiant pe termultt nordia.
allti Dundrii; d6cd, el n'ad
17 venitt aci tarditi
,In count m edit din Dacia lulAurelianti; décd,
n eI sunt noui séft vechi in actuala lort pa-
tria, ac4sta trebui sd, se cunn6sa, din limba
romand, (523).
Nemicti mai giustt!
audit noi dicemti limbd romand, Ine11egemti
nu vr'o carricaturd de sub condelull
latinomanilord , earl pretindit cg, 0rintiT
nostri vort fi tritti tott-d'a-una In
delici6sa societate a lui Virgilit, ci Intellegemti
purti §i simplu, ca §i d. Rosier, gralulti
romdnesct aa cuing 1111 vorbesce
terranuhl , asa cumt 1111 cântä doinele ,
asa cumti 11111 scrid cronicarii, aclect cu
turcisme, cu ungurisme , cu slavisme , cu
grecisme, cu totd ce pi-a ldssatti motenire
realitatea trecutului.
DTRösler sustine a, Imperatuld Aurelianti
de frica Gotilord va fi scosti din Dacia
Traiand, In secolulti III pe toti Romanii pen6
la unult , ducêndu-i acollo unde se afflá
aqa riumiii Macedo-romtini, §'apoi degia o
parte dintre acesti din urmrt. intorcêndu-se
pe termult nordicti allti. Dundrii abia pe
la annulti 1 20 0, vorii fi datt nascere actualel
nationalitdti daco-române.
Cu alte cuvinte, Maghiarii, Serbil, chiart
Saqii §i cine mai scie eine, sunt top mai indigeni
dectitti nof la p6llele Carpatilorti.
In curet apr6pe de o mild de anni nu s'a
vedutti aci unt piclorii de RomAnt.
Istoriculd vienezti I§T baszt assertiunea
pe doue consideratiuni filologice forte importante
i totti-d'o-datd fOrte adev6rate:
(523) Roman. Stud., 121 et seq.
ACpUNEA NATUREI. 303
1-o. Assemenarea intre limbele romand §i
albanesd ;
2-o. Lipsa de elementt gotict In graiult.
romant.
Ambele aceste punturi, pe cart d. Rosier
se multumesce a le affirma, noi din parte-ne
le vomt i demonstra pe largti, fiindt.-cd, elle
ne conduct la o conclusiune diametrahnente
oppusd.
D. Riisler dice : déci Romanii u'ard fi petrecutti
vOcuri Intregi peste Dundre In vecinaatea
Epirului, limbele romând i albanesd,
nu ni-arti offeri ath,t6 assemönare.
Inse care anume sa.' fie natura acestei assemëndri
? d-sea nu ni-o spune.
Este o nenorocire pentru d. ROsler de a
sci pr6-putinti romdnesce.
Ecc6 o proba, dintre celle multe :
M6 surprinde slice d-sea cuv'entulti
Sirte-Margarite din doinele române alle lui
Murray, §i eli credit' cd, eliti correspunde
,pe deplinti notiunii Sirtje a SamoieClilort ;
dupd cumt. §i maledictiunea romrin6sc,"
nastd-di de totti ne'ntellegibild s.... mi se
pare 6rE-5§i a fi numele demonului la n6muri
,uralice : Schitkir sett.' Tschitkzr".
Cuventulti insemnatt cu mai multe punte,
lasst sri se cit6sa, giostl in notd, (524), ne-
fiindu-ni permist aid
baga in testula ro-
mhnti.
0 trivialitate tura, dintre celle mai necuviinci6se,
tntrodusd, la noi in nefasta e-
(524) ibid. , 259 : Aufgefallen int mir noch die Sirte
Margarite in einem Volksliede das Murray erziihIt (? fibersetzt
?), und ich finde, dass sie durchaus den Vorstellungen
von den Sirtje bei den Samojeden entspricht ; endlich
ocheint mir uralisch auch das walachische jetzt giinzlich unverstandene
Verwiinschungswort siktir, da wir bei ura-
,,lisehen Stiimrnen den biisen Go ist Schitkir oder Tschitkir
finden.