CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

88 PAMENTULU i POPORULU.
nevrendii din famillia domnésca dela Severing.
Adeca : Bassarabi.
Aasta dilemma este dictata prin logica
cea mai imperi6sa a lucrurilorg.
0 mai Intarescil inse mai multe alte consideratiuni
decisive.
Unit nume proprig este cate o data o biografia.
Sa presuppunemt, buna-6ra, cumg-ca istoria
Moldovei ni-arn fi lassatii In catalogulil
principiloru terra ung singurg cuvêntil despre
yob", Radu , poroclitg cellg Mare , &ea
sa arrete totti-d'o-data originea'i : el' bine ,
considerfindii raritatea numelui Radu la Moldoveni
i frecuenta'T la Munteni, nemicg mai
multg decatii atttta , unil istoricg ard fi pututti
ghici, fara vr'o alta indicatiune , muntenismulii
acestui principe (260).
Carail astg-feliu este §i cu Musatii.
In Moldova acestit nume a fostit tott-d'auna
f6rte insolitg (261) , pe cftndti In Muntenia,
din contra, ellg se Intrebuintézä la satenT
penë 'n diva de asta-di, §i cata sa fi fostg
flied comparatiune mai respanditg cu Cati-va
secoli Inainte.
Acésta se p6te demonstra.
Una' nume propriii, candil se generaliseza
peste mOsura Intr'o érrit, Incatil la totg passulg
Intëlnesci omonimi, agiunge In celle din
urmil a deveni ridicoli prin trivialitate, §i de
atunci Inc6ce, ferindu-se parintii all mai Impune
copiilorg, Incepe a fi din ce In ce mai
rani
(260) Totu0" pe unil Rada Gangurti 11111 gitssimd intre boieriI
hti Stefana cella Mare. Veiy actulit din 1481 'in a mea
Archird Istoricd, I, 1, 75. Putea inse a fi fostil Muntenii.
(261) Unit ambassadoril ailui luI Stefanii cellii Mare la
Moscva se numia Muqatd. Veiy Karamzin, t. 6, nota 629,
edit. Einerling, p. 99. I se applicli inse i lui observatiunea
din nota ndstrii precedinte. Cf. Arch. 1st., I, 1, 156.
Unti essemplu.
Guillaume este actualmente In Francia unull!
din numile celle maT puting favorite ,
fiindd consideratt ca pré-mitocaneset: trop
roturier".
Acésta disgratia provine dintr'unti prisosil
de gratia, de care se buccurase tocmai
la aristocratia francesa In cursulg evului
medig.
In secolult XII ung. duce de Normandia,
Invithndg o multime de nobili la o mare
festivitate, II Imparti din ghima In bande separate,
compuse fie-care din top' cati purtag
acella-§i nume de botezg.
Divisiunea Guillo,njlorj era cea mai numerosa
: o suta clece cavallerT, affara de simpli
scutari (262)
Nu este dérö do mirare, c desgustulg §i.
satira ag. succesti
La Romanii din Muntenia mai multe numi
proprie barbatesci ad avutil o s6rte ana-
loga de a se ved6 Imbrancite treptatg In
straturile celle mai de giosti alle societatii ,
dupa ce figurasera alta data mai cu prefe-
rinta pe trong. gi'n
divang.
Mai 4"nteiu este Vladit.
Etimologicesce, acestg cuvêntg Insemnéza
domnit.
In secolii XIV i XV carnal illustri princip
aT MuntenieT ati fostg. Vladti. Bassarabg,
Vladti Draculg , Vladd Tepe§ii.
(262) Legrand d'Aussy, Fabliaux du XII et XIII siecle,
Paris, 1829, in-8, t. 3, p. 315: Ce nom de Guillaume, qui aunjourd'hui
est si rota., était alors tres commun chez les
,,gens de qualit6, et surtout dans certaines provinces. On raconte
que Henri, duc de Normandie et fils de Henri II, roi
d'Angleterre, ayant donnd dans son duchd un grand festin,
,,auquel ii invita beaucoup de noblesse, les convives, par plaisanterie,
s'avisdrent de se partager par bandes , selon leurs
,,noms. La bande des Guillaume se trouva de 110 chevaliers,
sans compter les simples gentilshommes!