CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

patriarcului nafonalitafi romane, alld carula
neperitord nume agiunsese pentru strabunii
nostri a fi una cu Install numele Roma' :
Plebs et Ordo Traianensis" (2).
Pe la 1532 und Italiand din Padova, Francesco
dalla Valle, visitandil In tréatii o monastire
dela Tergoviste, a cercetatd din curiositate
pe calugerii de acollo assupra originilord
nationale, cad Mu surprinsese din capuld
locului Intrebarea , ce i se adressa la
totd passuld : sch romdnesce?"
I s'a respunsd :
Imp6ratuld Traianti , cucerindd acéstä
t4rra i Impartind'o veteranilord sei, a facut'o
colonia romana , érd noi fiindd stranepop
ai acellord ostasi ai Romei, de aceia
ne i numimit Romani (3).
Nicairi suvenipea lége'nului flu s'a pututd
pastra mai correcta si mai villa!
Nu este dar de mirare, cii dintre tote -terrele
romane Muntenia a fostit pururea cea maT
Terrd-Romdnescd, pe candd celle-l'alte preferiaft
da successivamente fehu de fehu de
calificafuni, mai multd sdii mai pucind eterogen
e.
InsiT strainii nu s'ad sfiitd a-i recunn6sce
In unanimitate ac4sta pref6sa aureola de
prima fiji a Romei In Oriinte, accordandu-i
(2) Neugebeser, Dacien aus den Ueberresten des klassischen
Alterthums, Kronstadt, 1851, in-8, nr. 4, p. 72.
(3)Narracione della infelicemorte dell' Sigr Alouis Gritti,
reprodusii dupil unit manuscriptil alliei Bibliotecei St.-Marcu
din V eneliain Magyar Törtenelmi tdr, t. 3, p. 22 : ,,La lingua
loro e pocco diversa dalla nostra Italiana , si dimandono in
lingua loro .Romei perche dicono esser venuti anticamj da
,,Roma ad habitar in quel paese, et se alcuno dimanda se sano
parlar in la loro lingua valacca, dicono a questo modo : sti Ro-
,,mineste, che vol dire: sai tu Romano ?... Ne racontono tutta
l'historia della venuta di quelli popoli ad habitar in quel
paese , che fu questa : che havendo Trojano Lnpre debellato
et acquistato quel paese, lo divise a suoi soldati, et la
fece come Colonia de Romani, dove essendo questidisceesi
da quelli antichi, conservano ii nome de Romani ...
NOM ENCLATURA. 29
numai el pe -terrauld nordicd alld Dunirh numele
proprid de Valachid séd Vlachid, pe care
geografia europei Mit consacra ptme In dillele
n6stre : Valachie, Walachei, Valacchia.
Ardelenh ati mersii si mai departe In constatarea
prioritiiI nationale a Munteniei, dicendu-i
purt si simplu : Terra (4), Intocmai
precumd Romanii eel vechi cliceau Romei
purd si simplu : Urbe, sti precumd Indianii
died colossalului lord Gangd purd si simplu :
Aci e loculu a approfunda una din cestiunile
filologice celle mai controversate ,
desi In realitate ea este atatd de clan i atatti
de usOra , Incatd ard fi trebuitd de-multd
sa respinga din cerculd sett ori-ce velleitate
de zadarnici disputa.
La Slavi si la Germani, adeca la celle done
mail gin*, aseqate de v6curi la cOstele Latinitatil
, termenuld V-l-h se applica intr'und
modit genericii catra t6te pop6rele, eche dintr'o
tulpini romana , erd mai In specia catra
Italiani si Romani , ca posteritatea cea
mai directa a Romet
Decia Mirond Costind observa:
Nemtii Italianiloril le ilia" Weilschen, §i
none Moldovenilorti i Muntenilord érd asa:
Walachen; Frantozii Italianulul IT clicd Vallon,
si none Moldovenilord 3i
Muntenilord:
Vallaques ; Lech Italianului IT (lieu Wloch,
11
)7érii none Moldovenilord si Muntenilord :
,Wolosurn (5).
El bine, pe unit' spirituld de ostilitate contra
Romanilord, pe a1iT nesciinta, pe o semi
(4) Mai susil § 1, nota 102.
(5) Letop.,1, 9.Cf. Murgu,Beweis dass dieWallachen der
.Thmer unbeeweifelte .Nachkömmlinge sind, Ofen, 1830, in-8,
p. 3 sqq., undo cestiunea identitilta intre Vlach i Romanus
este desbAttutil cu multii erudTune.