CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Universulu aril nega liberulü arbitriti individualff
seti nationalti, unica basd a responsabilitatii
morale a omului.
Nu.
Individulti sal nationalitatea facit totil ce
li place in mesura respectivei lorti possibilitdp
fisice i intellectuale ; inse numaY Pro -
vedinta , numai marele Dascalti, numai divinulti
Maiestru de-capella p6te gruppa Intr'unti
singuril concerti" immensitatea tuturorti
acestorti note partiale , cad tocmai
pentru ca sunt pré-libere, nu se potrivescti
una cu alta.
Cate-va passage din Oviditi ni- au permist
sä attingem ti. in tr6e6til ung fenomenti, la care
adessea vomit reveni, cad ellU constitua ata
Ariadnei in labirintuhl istoriei romane.
Ori-cine crede nationalitatea n6stra s'a
nascutti d'o data In Intréga Dacia, sit se In-
Ora, la ABC anti sciintei istorice
Cu anevoid se formézd o familliL, necumti
o ginte, acollo unde :
1-o. Mlascinele celle mixte snopescti pe
omit prin febr i piticire ;
2-o Espositiunea solului spre nordii attrage
t6ta asprimea unei atmosfere glaciale;
3-o Unti sessti netedil Inlesnesce o perpetua
miscare invasionara" ;
4-o Necontenita ciocnire cu inamicil mantine
In locuitorl unil spiritil bellicosil, déri"
nu-i da forta...
Pentru a termina acumii cu cestiunea halilorti,
ni mai remane una din problemele
archeologice celle mai interessante.
In Congressulti tinutti la 1870 In Copenhaga,
savantulti nostru amid" d. A. Odobescu
, pe care Inca de pe la 1865 noi nu
ne sfiiramti alt." numi fruntast ailti sciin-
ACTIUNEA NATUREL 239
tel archeologice In Romania?, (264), emisese
parerea , cumil-crt o séma dintre bass-relievurile
Columnei Traiane aril lrtssa a se
banui si In terrele danubiane antica essistinta
a asa numitelorti palafitte séti locuinle
lacustre (265).
D. Desor, unulti dintre naturalistii cei mat
distinsi ai Elvetiei, Ii respunse prin urraatórele
doue obiectiuni :
1-o. PanT, pe carT erati cladite propriti
c,lisele locuinte lacustre, nu se'vedeati din
apa, pe candit ei sunt forte visibili pe Columna
Traiana ;
2-o. Palafittele acesteia din urma nu differ',"
de vedettele militare pe stftlpi, duprt
cumil se asecld 0116 asta-cli d'a-lungulil termului
dunarénti (266).
D. Desor pOcatuesce generalmente prin
esclusivismulti vederilorti selle.
II place a reduce tote lit o singura nor-
, ceia-ce inse nu i-a reusitti i nu-i pâte
reusi totu-d'a-una.
Intr'una din sedintele acelluia-si Congressti,
d-sea affirma crt represintatiunea figurelorti
umane DU era familiar'," vécului de
bronzti.
(261) Hasdeii, Ionü cellfl Cumplitii, do dicatiunea.
(265) Cazalis de Fondouce, Congres d'archeologie préhis-
torique, in .Revue des cours seientifiques, 1870 , p. 169.
Aceist-s7
opiniune, dupti cuing ni-o indica insu d. Odobescu,
o avusese degia Frohner, La Colonne Trajane, Paris, 1865,
in 8, p 92. Nu vorbinifi nemicil d spre ciirtecica lui Rückert,
Die .Pfahlbauten und Volkerschichten Osteuropa's, Wiirzburg,
1869, in-8, undo numai tit1u1 este seriosti.
(266) Cazalis,l. c: M. Desor dit que l'on pourrait en effet,
h premiere vue, croire qu'il y a des indices de stations lacustres
dans des cabanas sur pilotis, figurees sur la Culonne
Trajanne. Mais si l'on fait attention que les pilotis des citea
lacustres ne se voyaient pas , le plancher qu'ils supportaient
etant au niveau de l'eau, on doit plutôt penser que
ces figures representent simplement des vedettes comma
,,celles qui se trouvent sur les bords du Danube.