CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

34
La Slavi , pe earl positiunea geografica
h tinea departe de sfera conflictelorti cu Romanii
, Vlach n'a scilgutti nic o data la
o senmificatiune triviala ski ingiosit6ria.
Germanii, din contra, urni1ind i cucerindu
pe la Inceputuln evului m edit." mai t6te
terrele latine din Oceidinte, s'ati veclutu d'odata
stapftni al Romanilorti , adeca domni actuali
peste fostii domni aT lumii , i acésta
schimbare radicala In natura relatiunii internationale
n'a pututti a mi produce o modificare
analoga In limba : termenulti V-l-h a eapaatu
In uncle dialecte teutonice o Insemnare
diametralmente oppusa cellei vechi.
Waliscus, "Wealh, I Vail, desemna la Sassoni
pe robn si pe strainn (23).
Inse totti a5a de giosti descinse In acella-51
timpti Ia Franci ski la Longobarcli
cuv'entuln .Romanus (24).
Astn-feliu In cadere, ca i 'n iMirire, ambele
espressiuni mergean totti-d'a una bratti
la bratii.
Vlachit fiindn. sinonimil cu 1?omani a5a
déro Muntenia , ca Terrd-Romdnescii prin
escellinta , a fostn totti-d'o-data prin escellinta
Vlachiei ségValachid.
Este fOrte remarcabild unit actti papalti
din secolulti XIV, in care ne intimpina amendoue
aceste numi, legate la unti locn.
(23) Du Cange, VI, 902 : Waliscus , Wealh , sax. nzanci
pium..."lbid, verbo Walk's : Silvester Giraldus in descriptione
Cambriae, cap. 7: Saxones lingua sua extraneum
nguendibet Wallumvocant. Cf Neumann, Die Volker des
,,sfidlichenRusslands, Leipzig, 1847, in-8, p. 149 : Die Walha
oder Wiilschen, die Walliser, Walachen oder Wlachen, d. h.
,,die Anders-Redenden oder Barbaren.
(24) Guizot, Essais sur Phistoire de France, 9-e dd., Paris,
1857, in-8, p. 173 : Le Barbare valait d'ordinaire plus que
le Romain, le propri6taire plus que le simple colon, Plibmme
,,libre plus que l'esclave". Asti-fella d'o parte Germanulii,
proprietarulii, onuLlu liberd ; de cea-Paltil. Romanulii, drum-
808, sclavulti ; doue sciire fUrte caracteristice.
PAMENTULU 51 POPORULU.
La 1345 papa Clemente VI , indemnfindit
la catolicismti pe domnulti muntenescti Alessandru,
vitézulti tata anti lui Viadislavili Basarabti
i aihi hiT Radu ccliii Negrn, &criea
Intre celle-ralte : .
In Ungaria , Transilvania , Muntenia si
Sirmia locuescn "
Testulti latind suna :
Olachi Romani, commorantes in partibus
Ungariae, Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiis.
(25)
Apoi mai giosa In acelalT bullit nobilimea
si pleb ea Munteniei sunt numite érösi: Flacht-
Romani.
Latin esce :
Allis tam Nobilibus quam popularibus
Olachis Romanis." (26)
Astti-fehu in prima gium6tate a secolului
XIV phië si Scaimulti Apostolicti afflase degTa
prin missionaril sei amOndoue denumi-
rile genetice alle Muntenia
Terra-Romdnesca §i Vlachia sunt numai
doue forme, sub earl ni se presintil din timpit
eel mai departati ideia nominala a StatuluT
MuntOnU : o forma indigena , nascuta
§i conservata In propriulti grain aihi popo-
ruluT, i o forma essotica, data noue de catra
némurile Invecinate , dar adoptata apoi din
parte-ne de buna-void, mai allesti din causa
limbei slavice, devenite limba curtii, limba
bisericel, limba nobilimil, limba litteraturei.
(25) Thciner. Mon. _Hung , I, 691.
(26) Ibid Celebrultiantagonistil austriacii al Iii ronninismule,
Mister Romdnische Studien, Untersuchungen zur
diteren Geschichte .Ro manien s, Leipzig, 187 I , in-8, p. 296,300,
cunnOsee acestil preposti documentil citeza in doue
locuri , dar numai despre Olachi-Romani nu face nici o
umbra de mm4iune, clef prin doue cuvinte sgazi
fi dis-
trusfi intrdga'l sisteinii, ehidithi en vai i e.0 chit pe 400 pagine!