CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

2 10 PAMENTULU i POPORULU.
din causa mu1timi erpilord se numia 1:19,,:271;
o insulg, arabica (136), etc.
3-o. Bessarabia actuala , ma allest In
partea'T inferierg, , este renumitä prin reptilele
selle , Incãtti coloneluld russd Meier,
carele o visitase pe la 1790 , (Tice ca
und regimentd Intregt de Muscali , cantonatd
atunci pe malult NistruluT Intre ora-
suld Benderd i satuld Osmanescil , era su-
o
përattl de nenumeratamullime de Serpi (137),
ceTa-ce ni zugrävesce de minune, pe o seal%
in miniatura, antica serte a Neurilord
4-o. Insula Fedonissi din gurele Dunarii,
celebra prin anticuld templu ailti lui Achille,
pe careld descrisese pe largdArriand In 1i1-
lele Imp eratuluT Adriand (138), e cunnoscuta
pen6 asta-cli sub numele de Insula
,Ferpi-
lora (139), fiindd pling, de nesce serpT lung
si negri" (140).
5 o. In fine, totti In Bessarabia, In apropiarea
tgrgusoruluT Baltile , se descoperi pe
la 1830 und Mauntt de o marime colossala,
despre care nol vomt aye a vorbi pe largt
maT la valle , datori a observa de pe acumti
numaT atftta cä celebruld naturalistd Eichwald
, dupa ce'lt essaminase In legaturg, cu
testult lui Erodotti, nu s'a sfiittl a'T da In
consecinta nemeritult nume de Python Neurorum
(141).
Astd-feliu derö primitiva locuinta a Neurilord
fusese cu sicuranta pe littoraluld ma-
(136) Ibid., nrI, 4, § 6.
(137) Opisanie Oczakovskiia zendi, Petersburg, 1794, in-8,
p. 19.
(138) Arriani Opera, Amstelodami, 1682, in-8, p. 132-135.
(138 S)allovskii , Statisticzeskoe opisanie 11rova-rossiiakago
krain, Odessa, 1850, in-8, t. I, p. 168.
(140) _Kohler ap. Ukkert, 111 , II , 448 : Ueberal1 wimmelt
es von Sehlangen, die lang und schwarz sind."
(141) Articolulil ,,0 evropeiskom udavie", in Zsurnal Ministerstra..Narodnago
Prosriesezinia, t. 21, sect. 7, p 31 sqq.
!
rina dintre Nistru i Dunare , sett chiard de
acollo mai Incece pen6 la Prutti i Siretti ; o
regiune adecuard, atatti din puntuld de vedere
topograficd precumil si din cent zoo-
logict, ,
cu acea terra sudwa din care eT fit-
giserg, In susd de graTa serpilori gonindti
pe Budini din Moldova nordica , din Bucovina,
dintr'o parte a GalitieT, i asellându se
densii in loculti lord, unde T- a gassitd degia
definitivamente stabilitY espeditiunea persiana
in Scitia din annuld 500 Inainte de
Cristd.
Si sa se noteze bine ca NeuriT nicT
putead fugi dela gurele DunäriT spre nordt
decatti numaT In acesta "mica directiune, cad
safi apucatil eT a trece Nistruld, dedead 6/.60
peste §erpi, ba Inca, Inteund num6rd si maT
mare , dupa cumd clice InsusT Erodotd : ot a
isXstv..:4 ilvw06.0 apt b. TeLv Iplitmov ininEaov. (142).
Positiunea geografica a Neurilord, sal maT
correctil celle doue positiunT geografice alle
lord , cea primitiva In Bugiacti i cea poste-
riCra In susula NistruluT, sunt dee, pe deplindlimperlite.
Parintele istorieT" ni arreta aprepe In
fie-care regiune cate o specia aniraala maT
respandita.
Pen6 aci noT ama veduta :
La Siginni cad pletog;
La AgatirsT i 'n parte la SciV albine;
Intre Nistru i Dunareserpi.
ET bine, in terra cea noua a Neurilorg
predomniad lupit , Incata de Imbulgéla
lord pea §i locuitoriT 0-ad castigatd reputatiunea
de a fi ceTa-ce se chiarna loupgarous
set wehr-wolfen : atatil ScitiT, prer,
cunat i Grecil colonisati In Scitia-4ice E-
(142) IV, 105, in coneordanIN. cu IV, 20.Cf. Rzaczynski,
Hest naturalis regni.Polonicte, Sandomiriae, 1721, in.8 , p. 249
ca