CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

3o6 PAMENTULU T POPORULU.
Albanesii at pretere (vetus, veteris), virg'siinese
(virgo, virginis), 'iatere (alter), riete
(rete), etc., pe earl nici intr'unti chipti nu
le-ad pututd lua dela Romani, in graiuld
nostru tote aceste vorbe fiindt mai putinti
classice : vechru, la Macedo romani vectiu,
nici o data vetere; vergura, nu vergine;
nu altere; retea, nu rete; q'apoi parintif nostri
nu le-at format(' astt-feliti prin vr'o
posteri6ra corruptiune provinciala, ci a§a
le-ati i mo§tenitt, precumti probéza itabanal()
vecchio §i sonuln u pentru i in vergurd
din archaiculti latint virgunis.
Albanesil ati adverbult fort §i adiectivuld
forte, correspunc,lendti ceilti tnteiu cu latimilt
fortiter celld.-l'altil
cu fortis, pe candti
Romanuld nu posseda decatti untifirte pentru
ambele casuri , Intocmai precumti noi
clicenati frumosi pentru pidcher §i pulchre,
adeveratii pentru vents i vere, etc., multumindu-ne,
dupa Insu§1 spiritult organict allti
limbei n6stre, cu o singura forma adiectivoadverbiala.
Speramt a fi convinsti pe d. Rijsler, ca
limba albanesa este unit dialect(' neo-latint
cu totult neattanatti de dialectult neo-latina
allu Romanilorti; unt dialeetti mai antict,
fiindti cit Albania intréga devenise provincia
romana cu unit secolti inainte de
crancena lupta a lui Traianti cu Decebahl;
mai dialectd Inse fara comparatiune mai
same(' In elemente latine, de 6r5,- ce colonisarea
romanä nu avusese acollo aceliti carac-
68, el se potiendscrt a lice cit i Macedo-rornitni au pe k
in Iced de ci i ce, adduandii dreptd probii trei cuvinte
din call unuld, pescu, nu este la loculd sed, flindit vorba
despre ce i ci, nu despre cu, drd celle-l'alte doue, de totd
anormale rornanesce , sunt luate dela Albanesi : pakie
ghinta.
terd compactti i sistematicti, prin care s'a
distinsti ea pe termultinordicti allt Dunarii.
Ambele aceste dialecte se mai IntUlnesct
prin puntulti f6rte important(' de a fi tracolatine,
ceia-ce sub privinta hematologica,
adeca a Inrudirii rnateriale, apropia pe Romani
de Albatesi mai multt chiarti decatt
de Italiani, cu cart not suntemti incuscrig
numai dupa tata, pe candti cu ceT-PaltT ne lo-
vimil dupa amendoui parintit.
Numer6sa ginte pan-tracica, stapana Intr'o
vreme peste mai tota peninsula balcanica
qi mai tOta, Asia-mica , se impartia in
doue ramure fárte marl, cea tracica propriti
clisä cea illirica, prima din elle occupandtl
regiunea despre Ponta din territoriuhl commund
i cea-l'alta regiunea despre Adriatica,
fie-care subdivisä Inteo multime d.e nationalitati
i triburi purtandd differite numi :
Frigiani, Bistont, Bessi, Ciconi, Crobizi, 0drizi,
Peoni, Sapet, Sinti, Trausi, GeV, Dad,
Tribal% MesT, Macedon!, Epirop, ArupinT,
Bulini, Daorst, Enchelei, etc. etc. etc.
Albanesit sunt unica posteritate actuala
directa a ramurei illirice, ca i Romanit
a cellei tracice propritt dise.
Cumti- ea" Binh 0 Track proprit ii vor-
Mat aceia-§i limba fundamentala dovOda
este nu numai ea scriitorii antici IT confunda
mered unit cu aliI, Unit mai cu sOma c.
dictionarult albanesti 'Ate sa ni esplice fara
nici o difficultate filologica celle mai complicate
probleme din nomenclatura dacica
0 din limba daco-latina.
Sarnonicus, scriitorti romant cu unti secold
posteriori lui Tratant i carele posseda
pe atunci o biblioteca de 60,000 volume, Incatt
avea la dispositiune mat totti ce se va
fi scristl vre-o data. IAA la densult1; Samo