CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

o comparatiune va face si mai liimuritd
differinta Intre ambele aceste forme.
Vlachia pentru Romeint este ca Bohemia
pentru Cechi ski Hungaria pentru Maghiart,
papismulti introdusese officialitatea
Intocmai preening patriarchismulg
furisase la noi slavitatea cea officiald, 6rti o
assemenea bifurcare limbisticd nu putea
nu adducd naturalmente cu sine desfacerea
numiri nationale érösi fn done : originalti
traducere.
Acumg Inse, ctindti nu mai essistg, nicirI
cultulg ex-officio art unui dialect-11 strding
In donna vorbei prim6ntene ; acumti , cAndti
catolicismulti nu mai Impune nimenui pe ,, pa-
ter-noster" i ortodossia pe otcze-nasz" ski
narsp-iip.av ; actung Maghiarulit , ori-unde dd
peste Hun garia, o retraduce prin Magyarors0g;
ori-unde Cechulti dr peste Bohemia,
o retraduce prin Cechy; ori-unde dd Romfinulti
peste Vlachia, catd s'o retraducd prin
Terrd-Romdnescd.
Astti-feliu ati si flicut'o Orin:0 nostri in
secolulti XVII, candit limba romtind, de lung
vécuri gonitrt si aptsati, Incepu a revindeca
cu 'ncetulg drepturile selle de striping,
In cuibulti lui badea-Traiang.
Diplomele celle slavice alle 1u Mateiu Bassarabil
pórtd totti-d'a-una Vlachia : zemlia
uggrovlachiiskaia" (27).
In crisOvele romcine alle acelluia-si principe
ne Intimpind pretutindeni Inlocuirea acestui
cuventti prin prototipulti set : Terra-
Romanesca (28).
0 identitate perfectd!
Pe termulti nordicti aliti Dundrii, Muntenia
a fostg pururea proprin gisti Vlachid.
(27) 17(nelin, 301-324.
(28) Sute de documente in Archivuld Statuhil din Buccuresci.
NOMENCLATURA.
siti
Pe mallulti sudicti allg fluviului, acestg epitetil
caracteristica de latinitate se dedea
In evuh" mediti mai cu precddere territoriuha'
intermediarti dintre Epirg i Tessalia (29),
uncle pn6 acumti, Inchisd ca Inteo scoicd de
munti , palpitg, vivace si resistinte insa-si anima
roramimii trans-danubiane (30).
Doue Vlachie.
Ceia-ce ag fostti pentru Dacia hiT Aurelianti
Vlachia dela Pindg, pentru Dacia lut
Traiang au fostti Vlacbia dela Severing : unu
vigurosti cremene, din care, la momente predestinate,
amnarulg ProvedinteiscripOra crt o
putere irresistibild nnintuitórea schiteili a romrtnismului.
Acéstri analogid Intre celle done Terre-
Romtmesci", ambele cdrmace alle micitrilord
de redesteptare nationala pe câte o lature
a Danubiului, ne conduce pe nesimtite
la cercetarea uneifase nominale forte importante,
care se pdruse unora a fi fostg Introdusd
Intr'adinsti pentru a nu se confunda
cumg-va Vlachia carpatind cu omonima sea
din llerati.
Incep'endti din secohilu XIII si pen pe la
annukt 1700, Muntenit nu hicetati a adauga
(29) Xp6vma tf,; Poictav:a;, in Buchon, Chronique de la con
guete de Constantinople, écrite dans les premieres ant:6es du
XIV sibcle, Paris, 1825, in-8, p. 76 :
. 40;:vr71; rifi; BXaZ:a.; xca Dal; 74; 'IMaiio;,
-
,Tii; "Apta;, taw loccvvivav sal nou to Earm-:Zrou. .."
Despre hotarele acestei provincie vedI totd acollo 8 p. 20,
209, 210.
(30) Fallinerayer, Fragrnente aus dem Orient, Stuttgart
1845, in-8, t. 2, p. 240 : Die Wlachen Thessaliens nennen
sichwie ihre Sprach-und Stammgenossen in den Donau-Farsterthiimern
ebenfallsRomanen,sprechen ein verderbtesItalienisch
und haben ihren Hauptsitz auf dem Kamm und
,,denbeiden Seitenabheingen des Pindus, in den Quellschluchten
des Peneios und seiner Nebenflitsse, wo die bysanti.
,,nische Geschichte des eilften Jahrhunderts ihrer sum er-
,stenmal gedenkt".Cf. Philippides, garopla Sri; 'Poutious:a;,
AEO, 1816, in-8, t. 1, part. 2, p. 30 egg.
35