CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

endii mai telta," plassa Zabrautului, i din
plassa Grtrlele dela Odobesci pe Milcovtl
77In susti pene la hotarulti terrei, i satele din
Rdcdciuni dela Ruginesciln susti pe Trotusti
77
pene'n Casing, copprimpndti i Casinulti.
Poporatiunea din mai tote aceste sate pstréz
T pen6 asta;li datinele, obiceiurile
nportubl. VrAncenilorn" (110)"
Prerogativele autonome alle Muntenilorti
Vrancii, accordate lord dreptti mängaiare de
catra Stefan(' celhl Mare In urma cuceririi,
incommodânda lrtcomia administrativa, a
Domnilorti posteriori, Irnpinserit pe acestia,
pe callea uneT Impi1irT indirecte, a
totil micsura treptatA territoriulti i giurisdictiunea
turbulentei republice.
In timpulu lui Cantemirti, pe la 1700,
Vrancea era degia inic (111).
In secolulti XVI Inse, pe la 1518, curêndti
dupä m6rtea marelui Stefanti, ea trebula sa
fi fostti relativamente f6rte mare, de ord-ce
Ilene i catolicii aveati acollo unti deosebitti
decanatti : Decanatus VarancTenszs (112).
In secolulti XV Intregulti crescettl anti
Carpatilorti , Incependti mai giosti de Brasov('
spre resgritti in linia Focsanilorti si apoT
cotindti In susil ctr, Bacâti si mai 'nainte,
se chigma Vrance.
(110) Ayricultura romeind din giudeplii Patna, Bueur.,
1869, in-8, p. 19. Cf. Codresca, Vrancea, in Sutra, Notice
statistice assupra Moldovei, Iai, 1852 , in-8, p. 108.
(111) Beschreibung der Moldan, Leipzig, 1771, in-8, p. 280.
(112) Benkö, Milcov., I, 228, aetti din 6 martiti 1518 : Miehael
Dei et Apostolicae Sedis gratia Episeopus Ecclesiae
,,Mileoviensis Cathedralis Regni Moldaviensis, venerabilibus
et egregiis Arehi-Presbyteris, Deeanis, nec non Plebanis, sub
Comitatibus et Archi-Presbyteriatibus ac Decanatib us Milcoviensi,
Moldvabanensi , Barczensi , Cibiniensi, Varanczensi
etc.Cf. ibid. II, 42 : Varanczensis D 'cattails, positu");
suumhabuit in extremis, .Moldaviam versus , Valachie
Transalpine finibus". Sonuld additionalti a in Varanczensis,
in locti de Vranczensis, este enfonica, ea i Valachus
din Vlachus, Ungaria diu Ungria etc.
NOM ENCLATURA. 53
Bizantinulti Calcocondila hut numesce
Ilpaao(36c.
Inteuntilocti ellu slice, a lunguhi munte,
numitti de crttrAlocuitoriPrasovil, desparte
Moldova de Muntenia, (113).
Mai la valle arr6ta,, cä Mircea cellil Mare,
mergenda la luptI, depunea spre sicurant5,
neveste i copiT Ill muntele Prasovti (114),
carele fácea parte , prin urmare, din territoriulA
Muntenia
Intr'unti altti locti ellti da acel1a-s1 nume
orasului Brasovil (115).
Forma np.,[36; este foneticesce intermediarg,
Intre Braswia, unguresce Brass6, si Intre
Vrancea, In care ultima sillabä fiindil inesprimabilàln
limba gréca, Calcocondila pronunta
cuvêntulti : Bpavv.,(36;, I12avrof3k, Upago[36;.
Eliti sciea totti-d'o-data, cä Vrancealse
Intinde One la Brapvti, i acéstä apr6piare
topografia, lilti autorisa cu attti si mai
multn a confunda ambele numi.
Cumti-ca, prin muntele Prasovii Calcocondila
Intellege In doue passage anume regiunea
munt6sa% a Vrancei , desi lungità in
comparatiune en actualitatea, acesta resultA
cu unit prisosff de evidint5, din cuvMtele
scriitorului bizantiml , pe care In acestil
punctil l'ad ghicitil forte bine b6trilnu1ti Cantemirti
(116) si b(ArAnulit incaiu (117).
(113) L. II, p. 77: Op; ?;71 noXliatijzov, Flpao.ofro; xcao@svov.
(114) D.,*p. 79: -:&.; itmoibta; as4 atlas,
f; r Opo; TO Ileacrorov
zatEcrnicrzto net) mototip.evoc
(115) Lib. VII, p. 338: a,&-.5 llaoI3o i; T'o'Apalktov ete".
(116) Cron., I, 126 : Pre aceste done erre le despartii
munfil ce se chiamd Vransovii adecda Vrancii".In eclitiunea
luT Calcocondila, pe care o avea la nada. Cantemird, era
serisii nu Ilpvlo;fo;., ei Bpava6pot, dsSeil nu etunti-va traduegtoruld
Fif-a permisti aei o licentri ortograficii, ceia-ce noi nu garantilmti.
(117) Cron , I, 370 : Muntele dela Facqani s'a nuraitil
.Prasovd".