CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

mi,
nasalisata In dimb i in demb In dialectele
bulgarti i polonti, i avenda semneficatiunea
de stegIaril, de unde limbaromana are dumbravd
(quercetum, Eichenwald) §i. dumbravnicti
(melisophyllum, Waklmelisse) (383).
Totti de acollo ma! avemti noT ddmila (col-
lis, Hugel), cAcT verbulti dubitiséii dimbiti in
sémna la Slavi a sta in susti, erectum stare ,
ceia-ce se applica d'o potrivä catrA untl. arbure
§i cAtra, o movila (384).
Lassandtl inse la o parte acceptiunile
celle secundare, vorba dimb esprirna in t6te
dialectele slavice, vechi §i noue, idea principala
de stegrarti.
St
inergemti mai departe.
D. Bolliacil (lice Intr'unti artical :
Pentru ce apele verdi alle Dimbovitei se
chiama Dimbovita, vorti spune-o norocifi
genergiunilorti viit6re. (385)
Fara a k-itepta m6rtea generaCiunii presinCT,
noi vomit respunde de pe acumti vene-
rabiluluf nostru archeologu :
Apele celle ver0 alle DimboviCei se chia-
ma Dimbovita, tocmai pentru
de pe la Inceputulti evuluimedili, ca §i
Bolliacti maT de"-una-cli, elle se paruserAvercii,
§i anume vercli ca stegiarulti.
Dimbovita se descompune in trei parti
constitutive egalmente slavice :
1-o. Radicala dimb, stegiarti;
2-o. Desininta adiectivala va : dimbo-va,
prin 'care cuvantului Tea Intellesulti de a
stegiarului", adeca f6ia de stegiara" ;
3 o. Suffissulti ifi, generalmente diminutivtl,
aci totu§i semnalanda numai substan-
(383) Lexicon Budanum, 200.
(381) Miklosich, Lexie., 190.
(385) Térgovistea, in Columna 10 Traiana, t. 3, p. 301.
ACTIUNEA. NATUREI. 267
ca Slavilortí
.
tivarea adiectivuluT Dimbova, ca§i'n o multime
de alte casuri de num! proprie locale ,
cullese de caträ d. Miklosich (386).
_Dimbovita cea verde, dupa cuma o numesce
d. Bolliacil, nu este filologicesce alta ceva
dealt]. o f6iA de stegiarti", éra nici decumti
unit Messia alit generatiunilorti viit6re
, ski o imaginara vorba latina Ambaevites,
doue vice", dupa curnd Ii inchipuia
din pr6-mu1tti zehl quiritarti unti respecta-
bilti filo-Agnanti (387).
SA venimti la Ialornita.
Totti d.. Bolliacii, pe care ni place alit cita
de cate or! este in giocti observaCiunea esteri-
Ora a lucrurilorti, cad d-sea posseda 136116 la
und punctil chiara In ochi fineCea pipaitului
until numismattl cu o semi-secolard esp eriinta;
totti d. Bolliacti spune :
Cine 'Ate ciice cg, Ialornita nu este cea
0:nal galbencl garla ce avemti in Cérra n6stra?
" (388)
D-sea retacesce inse desever§tti candtl,
e§indti din familiara sfera a impressittnilorti
de pe natura, adauga cA aril fi cititti in nesce
crisOve de pe la 1600 chiara numele de Galbena
§i eä tnsa-§1 vorba Ialomita arti fi derivandll
din raVo doricti (?) §i din mita, galbent
intr'unti dialectti celte(?)
D-sea retacesce cu desever§ire, cAcT:
1-o. In istori a. nu se vorbesce cu foilletandttl
prin chrisOve gassescti dupa cumil
(386) Die slavischen Ortsnamen aus Appel'ativen, Wien,
1872. in-4, p. 22 : Das Suffix itza tritt an Substantiva und
an Adjectiva ; im ersteren Palle bildet es Deminutiva; im
letzteron substantiviert es." Probe de a dolia special : Be-
litza , Blatuitza , Borovnitza ,
Brankovnitza , Brestovitza ,
Breznitza etc. etc. etc., intre cart Dobovitza , Dabstitza
Dubnitza, Dubovitza, de aceia- radicalit cat Dimbov4a.
(337) Vaillant, 1, 86.
(383) Loco cit.