CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

abihi, pretensiunile pitimentului assupra poporului.
In sfersitti ei astd, consideratiune este
de prima insemnkate affariti de nordil
estrernti séti de sud.t1 estremil sunt pré putine
terre destulhi de intinse, unde clima sa
nu fie óre-cumti In anarchiii, inlesnindti
astil-feliu ea insit-sT omului callea de a se
emancipa.
Acollo mai cu sérnd unde sunt munti, natura
gramadesce Intr'unti angustd spatig panorama
aprópe a intregului globti paingntescti.
Tournefort, fiticendll ascensiunea AraratuluT,
gasise la piciórele colossului vegetatiunea
locala a Armeniei, ce-va mai susti pe
a Italia, apoi pe a Francia i GermanieT,
in fine de totti in vêrfti rudimentarele plante
alle LaponieT , ca 6 candti arti fi callkorith
in cdte-va ore dela Caucasti 0116 la Marea-
Inghiatata.
Humboldt fn America observase in privinta
medicald unti fenomenti analogiti In
crescetulli Cordillierelorti, unde brttulti inferiorti
offeriti affectiuni biliOse ca sub ecuatorti
, brauhl intermediarit se distinge
prin affectiuni catarrale ca in regiunile temperate,
brtiulti superiorti presintd affectiuni
inflammatOrie de alle nordului (28).
Dupd calcule admise, negresittti approssimative
, fie-care grad(' de latitudine spre
nordiet de ecuatoril correspunde cu o Imputinare
de 72 gradtti in temperaturd, 6rti fiecare
rddicatura de pam'entti de 100 metri
ecivaléza cu o sitirire in susti peste unit gradt1
de latitudine (29) , Incatil o magura italiana
(28) Becquerel, op. cit 265 Levy, up. cit , I, 449.
(29) Boudin, Traite de geographie inedicale, Paris, 1857,
in-8, t I, p. 222
ACT1UNEA NATUREI.
de cate-va mile de metri transpOrta pe omiT
in conditiunile fisice alle Siberia!
In Africa, pe candfi arsita sessului cdce
frige, la o inaltime de 4000 metri sclipesce
zapeda In mi4d-loculd verei! (30)
Pe ciindti pesta gecmia din periodu In periodti
poporatiunea Constantin opolii, la o distanta
de cate-va leghe de acollo infloresce
und satd pe muntele Alem-dag, ca la 500
metri d'assupra luciului mtriT, unde ciuma
n'a pututti pkrunde absolutamente lid o
data% (31).
Corfu si Leucada sunt doue insulc din a-
cella-sT gruppti ionicti, totusi statistica ni
9i
spune , cd din 1000 de eaneni mond annualmente
la Leucada 46 si la Corfu numai
20 ! (32)
Assemeni anomalie devinti cu atatd mai
marcate, cu catif pe hinga munti se mai adauge
termuld marinti , diversitati de espositiune
catra celle patru punturi cardinale,
etc. etc.; tOte chte serviserd, lui Humboldt
a stabili farasa'i teoria a linielorti isoterme
, carl ni arréta clime identice preserate
ici-collea sub celle mai feliurite latitudini,
ski climele celle maY feliurite Invecinandu-se
sub latitudinT identice.
Asa dCrO mat in fie-care terra , ca sa nu
clicemti maT In fie-care provincid, cu esceptiunea
numat &Sea a zOnelorti polare, se menescti
si se contrabalanta mai multe differite
nature, a carora varietate seapa totalitatea
unei natiuni de massa pressiunii esteri6re
compacte.
Este Inse nu mai putind adev6ratti , ca
una din aceste differite sub-clime, anume
t 30) Humboldt, ap. Levy, I, 272.
(31) Brayer, ap. Levy, I, 424.
(32) Statistical Reports on the sickness, mortality etc.,
London, 1840, in-f, , ap. Boudin, med., II, 216.
24
85