CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

clecimi de documente Du Cange (544), poporulii
era datorti sa allerge dupa hoti cip'andti
i trambit'andti.
In latinitatea din evuld mediti aasta se
chiama hutesium , de uncle a remasti In urnba
francesa huee, care nu differa intru nemidi
de romanulti hutetil (545), incatti urméza
naturalmente cd i pdrinOi nostri avead
acella-§T obiceiii,
Insotitti de acellea-si stri-
gate : hu! ho! francesesce hutT! (546), romanesce
hat! apol derivatele: hdturt, a inhdta
pe cine-va, etc. in simtti de a prinde, a apuca,
a lega.
Aceste esclarnatiuni o data devenindti
caracteristicc la góna facetorilorti de relle
§i
stereotipandu-se pro eo multitudinis cla-
more incondito, quo latronem sou in ipso
)7crimine deprehensum , seu fugientem ac
latitantem, pagani omnes tenentur insectari
ac prosequi , donee comprehendatur
et in judicis manus tradatur (547), nu numai
ca. trebuia, dOrti era rahl peste putinta
de a nu se nasce In Francia hut, hutin, hust,
hustin , hustineur, 4rU in Romania hota.
Sa nu mai hotimii cldrö pe Gott, earl n'ail
pututti safure dela noT, precumti vomtt vedé
indata, nici macaril done litere dintr'o vorba!
Reposatulti Ionti Maiorescu, alle cdruia
merite ca istoricti românii sunt forte marl
In consideratiunea timpului candii scriea §i
a micIti-16celorti ce putea sit aibe la dispo-
(544) Ibid., 736, 724, 725, 726.
(545) Lex. Bud., 267 : ,,huiesci batgiocorescil, strigti,
hail% pe cine-va ca i pe porci, 11111 luerU, thu flueril, cla-
more et sibillis quern explodo. Ruiet,,
strigare multti
assupra cur-va ; multitudinis inconditus clamor, , explosio,
exsibilatio.
(546) Vita Ludovici Pii anno 840 , ap. Du Cange , III,
724: dixit bis : huts I huts ! food significat: foras ! foras !
(547) Du Cange, III, 725.
ACT1UNEA NATURE!.
311
sitiune, credea ca a data peste patru roma.nisme
In testulti goticti allti lui Una :
1-o. Numele Romanilorti : Rumoneis, Rumonim,
correspundendit formei romane poporane
Barnán;
2-o. Hausjan, dela romfinult awiire;
3-o. Aljar, romanesce attire, mai correctu
francesesce alleurs, latinesce aliórsum;
4-o. Mais , dela romAnulti mat din magis
(548).
Anteiti punemti la o parte pe aljar, care
este nu unit romdinsmii, ci o proprietate cornmuna
mai tuturorti popOrelorti neo-latine,
dupa cumti marturesce Insusi Malorescu, desi
uitase a mai cita, pe lOnga formele romând
si francesa , vechiulti spaniolti alubre, proventaluld
ailhors i portugesulA alhur (549).
Rernrinti dOro celle-l'alte trel.
In hausjan sonultisinlocuesce pe r : haurjan,
de unde modernulti german(' hören, in -
tocmai dupa cumti tottt in testuld lui Ulfila
se vede raus In locti de raur, , modernulti
germanti rohr, ski veinabasi in loca de vdnabari,
modernulti germanti weinbeere, Incat('
de acollo i One la romanula audire e
cam departe.
G-oticulit mats , maists , ma4a, e purti si
simplu germanulti modernti meist, fara nict o
legatura cu romhnulti mat.
Mai avearti (.16/.6 unit singurii-singurellti
Rumonim sOil Rumoneis, care nici acesta nu
se pretinde a fi românti ca intr4-a vorba, ci
unicamente prin sonurile u In moat de 0 Vi
0 In locU d din celle septe ski optti littere.
(548)Art. Bondinien in .Rotteck and Welcher, Stunts-
Lexicon, ed. 2, p. 158, citatii fa Biisler, Born. Stud , 140,
unde Inse autorulti confundlipe Marorescu-tatn: en fitulit sed
distinsulhl nostru filosof6. d. T. L. Maiorescu.
(549) Cihac, 6.