CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

2 2
structiva prin assemimarea sea cu Nova-
Plantatio ".
Unulit (Entre vechile regaturi france din
perioduln Merovingilorfi se chiama Neustria,
adeca Neust-reich, sal pe romitnesce : Terrdnoud.
Aceste essemple s'arti puté Immu1i pene"
la infinitti (102).
In titluln lul Vladislavii Bassarabil Amla-
suln,
ca Terra-noua", forma a5a c;licêndti o
antitesa cu Fagara5u1ti, Térrii-vechie, cucerita
cu doue-sute de anni mai 'nainte , pe
chndit Ins1-5i Muntenia , unde calcauhl Di-
vului Traianit IT Infipsese prima sea urma
se numesce p'enë astrt-gi peste Carpaci curatti
puma): Térra" (103), fail nici unn epitetii ,
adeca 7'1; terra per excellentiam , spre care
gravitati t6te celle-Palte terre noue §i 'erre
vechi alle Romanilorn.
0 singura littera , ghicita i corrésa inteunit
documentii reit cititti, restitua perduta epoe6
a incorpora'rii ducatului am1a5énti catra
pamentulu Bassarabilorti.
Datulit evenimentului se circumscrie cu
multa precisiune In intervalluki triennalti
dintre 1369 1372.
De atunci i peitö la d'ertrmarea ora5u1ui
Am1a5ii de catra furiosulti TepeO, avemn aprOpe
unn secolti.
In asta durata de timpti Ungurii reu5iait
ate o data a apuca pe unn momentit .cérra
Amlasolul,
precumil o vedemn buna-Ora In
1457 , candit ea , de'mpreuna cu Mehadia ,
se socotia Intre districtele teme5iane (104).
In genere Inse possessiuneamaghiard era
aci unti fenomenn Wan de rani i atatti de
(102) Salverte, Essai sur les noms d'hommes, de peuples
et de lieux, Paris, 1824, in-8, I-II, passim.
(103) Marifneseu, Colinde, Pesta, 1859,in-8, p. 116.
(104) Mai' susa nota 75.
PAMENTULU 51 OPORULU.
,
precariti, Incatil Amla5ulti nu se merqionéza
mai nicairi n divisiunea territoriala cea
normala i stabilrt a Banatului dela Teme§ii
(105).
In transactiunile lora pn i celle mai amicale
cu Ungaria, Bassarabii nu se sfieati
a se numi duci ai Am1a5u1ui, ca i ai Fagararlui,
ceia-ce probéza o possessiune facflea
necontestata, érn nu numa:i titulara sett
dub i6sa.
Astii-feliu Wadi' Draculti, petrecendti In
Niirenberg la curtea Imporatului germann
Sigismundu, carele era i rege allix Ungariei,
se Intitulka Intermit actti din 8 februmitt
1431 : Johannes -Mad, Dei gratiaValachiae
Transalpinae Dominus et terrarum
de Omlasch et de Fogaras Dux" (106).
La 1467 , cinci anni dupa distrugerea o-
rmului Am1a5ti , regele Matelu Corvinn decide
, ca nict o datd §i sub nict unit pretestii
Cor6na Sttntului Stefanit sa nu Instraineze
cui-va Rodna, Fagara5u1ti iAm1au1ti, pentru
ca pururea sit p6ta fi acollo unit adapostti
pentru principii cel espatriati din Moldova
ski din T6rra-Românesca , de unde , intrigandti
i navallindti spre recapka perdutele
tronuri, ei sa turbure meren lucrurile
Romaniei,
ceia-ce convenia de minune di-
p1oma0ei maghiare.
In acestii actd atatit Rodna qi Fagaraplit,
ambele din Transilvania, precurmi i Amla-
5u1it cellit din Banatulti Teme§iand , sunt
numite Intermit loci" provinciae i mai la
valle territoria (107).
(105) Dreptil probit veli monografia: Pesty, A Temesibdnsdg,
1868, in-8, passim.
(106) Keméni, Ueber das Bisthum zu Bakov in Kurz, Magazin,
t. 2, p. 45, dupii originaluld , conservatil in Arehivulii
Franeiseaniloail din Clusit.
(107) Epistolae Matthiae Corvini, t. 3, p. H, ap. Pray, Annales,
IV, aKatona, XV, 240.
3