CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

84
de foal In diva santului Foca (238), desi
owxi; anti Greciloru are a face mai currêndti
cu elementuill oppusti allil apa, i desi fericitulti
de acestil nume, martirizatti In timpulti
lui Diocletianti, n'a fostti nici ferrarti,
nici carbunarti, ci unt`i bietti gradinard de
lIngo
Sinopa, adeca érösi ce-va mai dedatti
cu ploT i cu puturi, decatil cu flacare.
In Elvetia se afirt unit munte numitti Fl-
lati
: sateniT din vecinötate sunt Incredin-
tap pOn6 la fanatismti, cumti-ca acollo, addusti
de peste noue terre i noue mrT, dace
famosulti Pilata, din molleciunea crtruia
fusese restignitti In Palestina Mantuitorulti
(239) !
Absolutamente de aceia-sinatura este serbismulti
Bassarabilorti.
Dar causa errorii fiindti o data constatata,
sa nu ne oprimti la o giuna6tate de calle.
Lista domn4sca a MT Scarlatti, in care
marele Mircea se confunda cu famillia regesca
din Serbia , ni mai spune tottl-d'odata
Inca ce-va, unde originea gresella nu
póte a nu fi
Vorbindti despre domnulit moldovenescti
Petru Musatti, contimpurénti i amicti devotatti
anti lui Mircea, ea dice, ca tata-seti era:
Costea Musatti , carele nu se scie unde va
fi domnitit , derti se crede a fi fostti din nCmulti
despotianti ailti regilorti Serbia" (240).
Mircea cella Mare din dinastia serbasca ;
PetruMusatti din dinastia serbCscrt ; dinastia
serb6sca confundata cu Bassarabii ; care'l
conclusiunea ?
(238) Cantonirg , Kniga Systima iii sostoianie =chantmeda
nskiia religii, Petersburg, 1722, in-f., p. 142-3.
(239) Fleurieu dela Tourette, Voyaje au moot Pilat, Avignon,
1770, in-8, p. 76-9.
(240) Pray, 1. c.: Koste Musatin, non scitur ubi principaverit;
dicitur, quod ejus genus sit ex farnilia despotiana regum
Serviae."
PAMENTULU 51 POPORULU.
Eec'è unit puntti, demuti pe deplinti de a fi
essaminatti cu o estrema seriositate, caci ellil
ni va permitte a demonstra, cumti-ca Vladislava
i Alessandru cellti Bunt, Mircea si marele
Stefanti, Negoia i Petru Raresti, superbii
gigantl aT nationalitatii române de dinc6ce
si de dincollo de MilcQvti, ati fostit totT
din aceia-si nesecatä In geniti tulpind a Bassarabilorti
!
Muntenia fusese In secolii XIII si XIV In
dese i intime relatiuni cu puterniculd pe atuna*
impeniti serbti.
Doui Bassarabi, unulti pe la 1275, altulti
pe la 1355 , ail fostti socri sCti cuscri ai cellorti
mai celebri cuceritori, dintre eati ati e-
5itil vre-o data nu numai din dinastia lui Ne-
mania, ci chiarti din Intregulti nCmti illiricti.
Stef anti Milutinti, fundatorulti marimil
serbe, tinuse In prima'l casatoria pe fCta lul
Letinti Bassarabti (241).
Stefanti Dusanii, gróza oriintelui pe la giurnëtatea
secolului XIV, Insurase pe uniculit
sett fitu cu fka lul Alessandru Bassarabt
(242).
Mircea cella Mare, tata-seti Radu Negruhl,
unchiu-seti Vladislavti i frate-sett Dant figurka
pêne astd-cy, ea o maTestósa pleiada
(241) Nicephorus Gregoras, scriitora bizantina contimpur6na,
VI, 9, lice numai: ,,a domnului Viaduct", dera balladele
serbe chiara o cronicil din Pejacsevics , ap. Safarik ,
Geschichte des serbischen Schriftthums , Prag, 1863, p. 241,
mentiondzape unarege Leténit, der Kfinig von Ledian", earele
nu pdte fi, decatil domnula muntenesca de pe atunci Lithen
voyvoda", uccisti intr'o battaliii de ciitra Unguri, euma
arkil o diploma din 1285 in Féjer, V, 5, 274,1;li 'n Katona,
VI, 911. In Cartea II F)4i ' n Cartea V noT ni reservilmil a o de-
monsta pe larga.
(242) Vechia cronica serbii in Glasnik , V, 69 : zaruczil
dsczer voevodi zaplanskago Basarabiza sina iunago Urosza."
Cf. Baynaldus, 1370, nr. 5. Numele acestei principesse,
pe care unit o 6.61 Anna, unit Elena, unit Slava, va fi desbattutu
in Cartea II, de'mpraunii eu mat multe alte detaturt despre
famillia lut Alessandra Bassarabl