CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Cellui finteiu i s'at parutti a fi mai de eapetenia
Opte din §esse-spre-4ecT, cellui allil
douilea Osse din §ésse-spre-cjecT, cellui alhl
treilea cinci din ciésse-spre-cleci , cellui alhl
patrulea patru din §ésse-spre-4ecT, cellui anti
cincilea trei din .7ésse-spre-sleci , dupa pro-
priuht puntii de vedere anti individului.
Nu varià immutabila natura, ci numai sovainda
impressiune.
in Istoria criticd a Romdniel Trans-danubiane
noi vomii relua din noT cestiunea In
desbattere, analisandti acollo pe largil unele
nenorocite incercari alle eruditiunir de a restabili
antica idrografia a Dobrogii.
Aci amid avutll a face numal cu Muntenia
sub Erodotil, preoccupandu-ne esclusivii actiunea
naturei assupra omului In segmentuhl
nord-vesticti and bassinului D unärii inferidre
sunt acumil doue-leci §i patru de secoh.
Allaturata mappa resumä pêne la unit
puntti definitivulti resultatii aliti cercetarilord
de mai susii.
Punend'o in vederea lectoriloril, noi suntemti
datori a li offeri tottl-d'o-datä unit feliu
de calduza generala.
Dând4 Scitiei o formt n patru anghTuri,
Erodotil ni presinta dimensiunile acestei figure
numai Intru catii privesce partea'T sudostica.
Astä portiune II era personalmente cea
mai cunnoscutiti.
ElIti o chiama Scilid-Vechid, arretandu-ni
ca ea se Intindea dela DuMi re penë la CrirnU:
an() Inpou ex5,71 Tia71 apuri mi.uoty.,1 iatt, 7Tp0; VEGX1.14301V TE Itta
v6-rov G'CVEI.A0V ZEELLEVI], !lap( 7Z6XIO; VAXEUVI.E'VV; KaptVIlta0:; (202).
In acestil moth'. Intregulti territoriti sciticil
se impartesce in Erodottt In done buccati,
(202) 1V, 99
ACTIUNEA NATUREI. 223
de§i numaT una dintr'insele este testualu
specificata : Scipa-Vechzd dela Prutu spre
resäritii penö la Donti , §i Scitia-noud dela
PrutU spre appusq IAA la Oltd.
In adev6rd, ca uniT ce venisera din directiunea
Márii-Caspice, Scitii trebuiail sa cucer4sca
regiunea pen6 la Prutii cu multt mai
'nainte de a se fi pututil resptindi pene la
Oltd.
Ecce dOrti in ce Intellesti ei o numiati forte
bine Scilid-Vechid.
ErodotA definesce marimea patratului
numai §i numai In privinta acesteTa din
urma.
Ellil (lice ca dela gurele DunArii pen6 la
Marea-de-Azovii littoraluhl sciticii copprinde
o calle de 20 de qille, §i o alta, calle
egald de 20 de cline mess6ra pe uscatii cOsta
resaritOna dela Marea-de-Azovil pen6 la territoriulti
Melanchlenilorti (203).
Fruntaria danubiana dela Pontli p8n6 la
Oltil, adeca Scitza-noud ,
nu Intra in acOsta
socotéld.
Prin urmare , din data ce o vomA baga
§i pe d6nsa In calculti, dui:A cumd nu putemn
a nu face, patratuhl devine necessarmente
lungd :
Scitia-Nouit Scitin-lrechia
Dunaren Ponta
Melanchlena.
Dela Marea-de-Azovu One la MelanchlenT
fijndti o calle de 20 de dille, (Mat noT amti
(203) IV, 101.