CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

ganica a cuventului, ern" sa, s, shah, nu este
decatti unit suffissa dintre celle mai ordinare
In t6te limbele indo-europee.
Limba ellenica reusi singura a retine Iabiala
dela mic,10-1octi, flu totusi fiira modificdri
destullti de marcate , i anurne cu p
In locti de v )
k4a, adeca Iiz, si diAndfi totti-
d'o-data cuvtmtului intellesulti de cutid, care
altd-rnintrea thci ella irn e dechta o variatiune
a ideei de grdpd s&ii de cuibil,ba chianti
si de casd.
Grecitatea cea rustica intrebuinta Inse
One tarcliti o forma vechia mai pura:
cariia poporulti II conserva pên i simtulti
primitivu de bordetu , aro' in monumentele
bizantine, modullate sub actiunea elementu-
Inl vulgarti, ne intimpina verbulil ax4yotv, Ct7:0-
07.4yEty, ex-cavare, a s-cobi, prin care se inlocuesce
classiculd 0-A7:TELy (285).
Limba samscrita n'a suppresti nici ea pe v,
dérti l'a schimbatti in k, ceia-ce ni adduce aminte
Intermit modd involuntariti o trecere
analoga In numele Dacilorti : Dacus si Davus
In poetil latmi, ,Saxo( §i MOt In Strabone,
dava in celle ma! multe numi alle oraselorti
dakice, etc.
Dupt fonetica samscrita, w devine k
vice-versa prin transitiunea kw.
Kaksha allil Indianilord, In locti de kahwsha
, Intrebuintatd nu o data In cartile
vedice In simtti de Ingrddire si de grópa ,
provine din radicala samscrita kau, susceptibila
a se contrage In forma ka i in forma
ku, car! se refcra una catra alta intocmai ca
ca-vus catra grecescula 7.05-rs si ambele
esprima acellasi intellesti de a fi ce-va
(985) Du Can g c, Glossarial?, mediae Graecitatis, Lugduni,
168s, in-f., p. 1378.
ACTIUNEA NATUREI. 245
7412i
concava, de unde, affara de kaksha , se mai
deduce kaunasarcusti, kuinba gaura, qi
altele.
Mai pe scurtil , latinulil casa, elletiiculü
xia sétiz47a, persianuld kiishah, irlandesulti
cós i samscritulti kaksha, a cdrora communa
derivatiune dintr'o radicala kau, a scobi, n'o
surprinsesera indianistii de pen6 acumil (286)
ni presinta dio potriva notiunea fundamentala
de gaura, cuibri , caverna , bordeit.
Fata cu Troglodiçii lui Strabone , fata cu
casa a cavatione " a lui Verriti Flaccri ,
fata cu casa Romuli" de pe muntele Capi-
toling,
fata cu essentiala ideiä a easel la In-
dian!, la Zencli, la Celti, In limbele celle maT
caracteristice alle familliei ariane , remane
dértj certa ca insontes casae " din Oviditi
den6ta purii i simplu grossolanele locuinte
gaurite In terrena, offerincla vederii abia accoperisulti
i servindti drepttt addpostil Intel
misere poporatiuni.
Acuma e lesne de Intellesti , de ce poe-
tulti numesce intermit locti Dobrogia: termil
cimmericii", Chnmerium litus (287).
Cimmeria implica la cei vechi nu mimai
idea unei obscuritati suterrane In genere,
ci chiarti anume bordeiele: ioo ai 701; Ktilt;
27.pocroint6v TOy T67:0v Vi'itV Ct:i:C;j; Ev zatayEot; oizat; cb.:19 2N8).
Mal departe noi vomti analisa pe largti ceT
don! sdti trei termeni, pe car! le posseda
limba romAna pentru a distinge ac6sta spe-
(286) Pictet, Les origines indo-europêcnnes, Paris, 1863,
in-8, t 2, p. 86, 255. C'havée, Lexiologie indo-europénne,
Paris, 1849, in-8, p. 231-33 ; etc.
(287) Pont , IV, 10.
(288) Strab., V, 4, §. 5Cf. Hom., Odyss.. 12. Hrsych.,
11 KIV p.1;to;. Herod , IV, II, despre Cimmerl Line). Nistru.
Cf. lidltrmann, Uebcr die Katakomben zu Neapel, Hamburg,
1839, in-4, p, 108 sqq. Rawlinson, On the Cimmerians,
in Hist.. of. Herod., III, 150-156. etc.
3'2