CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

Go
Eccë de ce Muntenia §i Muntenia ni apparit
totti-d'o-data" ca Vlachid §i Vlachid, adeed'
doue regiunl mat eminamente latine.
Vig6rea fisic i psichicii, este simptomuht
calif mat certil allti rdpedit Immultirt a unel
nationalitdcf.
Agiun§1 a nu mai Inciipé In limitele terrelorii-defligaduintd,
Romanil dela Severinti,
ca §i acel dela Pindii, Incepuriti a Impro§ca
In tote directiunile prisosulii poporatiunii,
fundandti In drépta §i 'n stanga stabilimente
filiale, In traditiunea citrora eT conservati
prestigiuld de ascendintd.
Eca de ce Muntenia §i Muntenia, Romilnia
§i Romdnia, sunt Vlachid-Mare i Vlachid-Mare
!
Acellea-§i elemente de poporil §i de pa-
m&ntii produceati necessarmente aceta-§i nomenclaturd.
Azardulil cell ii apparinte este totti-d'a-ima
In fondti o lege istoricd, providentialL
Dintre numile celle p'en6 acumti analisate,
Romania ski Vlachia se p6te califica geneticti,
Muntenia sett Transalpina topicti, Vlachia-11Tare
ierarchicti.
Acestti din urmd esprimiti gradulti de importantrt
morald §i materiald a terra' in comparatiune
cu celle-l'alte provincie alle Dacia
hit Tralanti §i elliarti din ambele Dacie.
Totti ce ni mat remane de observatti In
trécötti, este citi despre Vlachia-Micd, dupd
curati se chiarnd astd-dt celle cinci districte
de peste Oltti, nu se affla nia unit vestigiti
In litteratura istorica din secolit XIV i XV,
candti elle se numtati puril §i simplu : Banatti
anti Severinulul.
Totu§l nict] acCstd numire, de§i mai modernd,
nu este indifferinte.
Ea probézd, cã p(1,n6 'n dillele n6stre totalitatea
Muntenia, adecd -Vote celle optll-
PAMENTCLU §1 POPORULU.
.
spre-dect giudete, pastreza Ore-curntl implicitamente
caracterulti primitivil de Vlachia-
Mare, CACI' altti-feltu o parte din elle nu s'arhl
fi pututti boteza Vlachid-Mica.
Avemil acumil de limpeditti urmatOrele
§épte cestiuni
1-0. In secoliT XIII, XIV §i XV Muntenia
se dicea Bassarabia ;
2-o. Acestti nume i se Impusese In vederea
gloribsel dinastie a Bassarabilorii,
3-o. Din causa assonanteT, eliminandu-se
prima sillaba a cuvêntului, vecinil o numiart
cate-o-datd simplu numat Arabia ;
4-o. In calitate de Bass-arabid, Terra-Romanésca
se simbolisa de catra strdint prin
trei capete negre ;
5-o. Arabia §i celle tra capete negre nu
sunt aei fara legdtura cu poetica legendd despre
Negru-vodd;
6-o. Totti din causa assemenariT fonetice,
Bas-sarabia confundandu-se cu Sorabia , fabula
se apucase a attribui Bassarabilorti o
origine seri:Asa], ;
7-o. Actuala provincia romand de peste
Prutti datoresce dominatiuniT muntene la gurele
DundriI anacronisrma numiriT selle :
Bessarabia.
NicT unuhl din istoricit nostri internt §i
esternt n'a prevedutti pênè aci nia mdcarti
possibilitatea acestord interessante §i
importante probleme , a cdrora solutiune
este, prin urmare, (Med nu fOrte grea, ccliii
putinti de totti noud.
Le vomit essamina not una cdte una, basandu-ne
, ca i In cercetarile de mai susti ,
nu pe combinatiunt fantastice i affirmatiuni
arbitrare , ci numat §i numai pe caa-ce se
chiarai, documente In Intellesulti call mat rigurosti
ailhi espressiunii.
Vomit Incepe prin studiulti sorgintilonl