CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

le alimenta o déssa imrnigratiune de terranI
marginasi din Moldova si mai vertosti din
Muntenia.
Acésta immigratiune, tnceputa In evulti-
medid,
maT allesa dupa ce Mircea celhi Mare
cucerise pe una momenta Dobrogia (24S);
acésta immigratiune, ne mat Intreruptd apof
de atund i pene asta-li (249); ni cid drepta
resultatti abia-abia ciffra de vr'o 70,000
Romani ; pe canda o colonisare maT putina
vechirt, mai putinti numerósa i maT puling
sistematica din Oltenia in Serbia, unde n'o
Intimpina elemente fisice atata de ostile acclimatariT
, a crescuta peste 150,000 (250).
D. Ionescu affirma ca Romanit Dobrogiant
sunt avuti.
Nemica mai naturalti!
Este o lege In Economia politica , o lege
Inregistratil degia de catra Adama Smith ,
cuma-ca professiunile celle nesa'ntóse ad.ducti
in genere muncitorului unit salaria
comparativamente mai aclausti (251).
Cantemira ni spune ca Turcii, duprt ce
prin cucerirea BulgarieT deveniserrt strtpanT
territoriali at Dobrogii, iT adduceaa acollo
plugarT Serb!. i MuntenT, carora ii accordati
(243) Vecli mai susii § 1, notele 11 i 112.
(249) Despre causele xnieuiriT, intre celle-Palte, veqi Boscowich,
Beise von Constantinopel nach Lemberg, Leipzig,
1779, in-16, p. 49.
(250) Dupii statistica serbIi official:1, care nu pOte fi brinuitil
de a essagera ciffra Romanilorti.
(251) Smith, Wealth of .Nations, I, 10 : In trades which
are known to be very unw holesome, the wages of labour
are always remarkably high. Unwholesomeness is a species
of disagreeaNbleness, and its effects upon the wages of labour
are to be ranked under that general head".Cf. Stuart
Mill, Principles of Political Econo ny , Lonlou, 1869, in-8,
lib. II, cap. 14; Of the differences of wages in different ernployments.Roscher,
Die Grundlagen der Nationalokonitnie,
Stuttgart, 187 1, in 8, lib. III, cap. 3, § 169 : Ilesondere
persfinliche UnAnnehmlichkeiten der Arbeit etc
ACTIUNEA NATUREI. 235
prin tocmelle de bunä voia clausule dintre
celle mai ademenitóre (252).
Avutia lucratorilora dintr'o tSrra baltósá
se cap6tii prin munca plus viuéta.
Mlascinele potti da ban!, Inse numat ban!
purtatori de mórte, Incatti catra dênsele nu
se applica famósa lege malthusiana cumti-ca
poporatiunea cresce In mësura crescerif sub-
sistintelorti.
In epoca luT Oviditi, conservandti
acella-§I
aspecta fisica i acellali caracterti patologica
, Dobrogia nu putea fi nicI macarti avuta,
caci :
Aci en timpil de pace resbdulii te'ngrozesce;
De nu mai yell pe barbari, e spaima ce 11-o lassZi;
Si nemini nu cutelii pe camph sit tragii brazde ;
i,elinfi ultatit remline sterpil prundntulii
o assemenea stare de lucruri nu este totust
ce-va anormala.
Ea s'a mai repetita adessea lit urma lui
Oviditi, si adessea s'ara mai puts repeti si de
acuma inainte, fie In Dobrogia , fie in vecin6tate
pe malula nordicti alla Danubiului.
Ace barbari, car! ingrozesca plugaria prin
resboiti i prin spaima, incatti nemini nu
cutScla pe campti sa, traga brazde, se potti
numi Sciti, Get!, Sarmati, Gott, Alan!, Gepicy,
BulgarT, Comant, Pecenegi, ori-cum poftiti,
de,ra faptulti positivti este ca, termula Dunanit
infericire pe ambele selle laturi, dela Oltti
pênë la Marea-negra , mai pururea bantuita
de navalla inamica , numal rare-ori a fosta
in positiune de a utilisa vre-unti scurtil intervalla
de liniste pentru a scóte pamentula
din telina uitata".
Despre Tobuiforli loldoveT de giosti Can-
(252) Kniga Sptima iii sos.foianie muchammedanskiia religii,
Petersburg, 1722, in-f, , p. 24 1.