CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

272 PAMENTULU I POPORULU.
danubiana a Slavilord prin mlascine
dua, i absolutamente neminT prin padurt si
munf ; asa (16/.6 este In cestiune laturea
cea mlascino peidurósd , despre care canta
din vecinötate Ovidit :
Non avis obloquitur silvis nisi si qua retnotis,
Aequoreas rauco gutture potat aquas (406).
Pddurile celle departate in micla-loculti bàl-
ti/ar)) sfficie, despre earl vorbesce aci poetuld,
nu erati InDobrogla, nu numal pentru
ca ni-o spune termenulti remotae, dérti si
pentru c acollo nu se gasslati nicT arborT
isolati, necumd paduri :
Poma negat regio: nec baberet Acontius in quo
Scliberet hic dominae verba legenda suae ;
Aspiceres nudos sine fronde, sine arbore campos! (407).
Celle doue versurT din Oviditi se refera
la aceTa s1 parte de loci", pe care noT o veduseramti
descrisa In Teofilactd , Teofand,
Impöratulii Maurichi, etc.
Este t6rra ialomiténa.
Pe timpuld lul Augustti , In véculd de
asta-dT, ea nu s'a, schimbatti nicT
o data.
Schimba-se-va pe viitorti ?
In rnenuntisurT, da; In caracterd, nu.
Tragendti pe charta o liniä dela Braila
prin Buzeti i PlouiescI pen6 la Tergoviste,
apol dela Tergoviste prin Buccuresci pesnë la
Oltenita 8611 Callarasd, i 'n fine de aci pe
Dunare érösT 0126 la Braila, ni putemd forma
o imagine approssimativa, a Slavonier danubiane
dintre secolil V VIII; notândll base
bine 0, pe acestd spatid dessimea elemen-
(409 Pont., III, L
(407) That., III, 10.
I
tului slavicti era forte disproportionatd, avendti
maximum la gura Ialomita i sea,dêndt1
din ce In ce mal multi'. In mesura
departrtrii de acollo.
Pe chat este de certti cä Slavil ati botezatti
la noT Dimbovita i Ialomita de'mpreuna
cu tOte celle-l'alte rine maT mid din
portiunea ost-sudicti a TerreT-Romanesci :
Prahova, Ilfovd, Cricovd, Telégenti, Buzed,
Milcovd, etc.; pe ditti este de certti eg, la asedarea
lord in morbifica regiune a mlascinelorti
danubiane, eT o gassisera aprOpe pustiä
; totii pe atäta e de certtl, cd strabuniT
nostri Incepusera anume in urma Slavilord,
deseindendii din muntil Olteniei i aT Muscellului,
a Inainta gradatd In acOsta directiune
, dândd la fie-ce passti peste nesce numill
locale slavice degia Inriidecinate , pe
le-ad i
carT adoptatti in cea mai' mare parte,
dupa cumd arti fi adoptatfi si Slavii o nomenclatura
topografica anteriOrd, dOca intr'und
desertti arti fi affiatti pe cine-va ca
sä 11-o communice.
fntemplata In urma luT Teofilactti, Menandru,
Iornande, Mauriciti si a cellorti-Palte
fonttme istorice de pen6 la 650 , miscarea
Românilord spre Ialomita se p6te fissa cu
destulla precisiune in intervalluld secundeT
gTumelatT a secoluluT VII , adeca vr'o cind
sute de arm! i maT bine dupa Intrarea legionarilord
luT TraTand in muntOsa lature appusOna
a Daciel.
138n6 atuncT stramosiT nostri nu se int6lnisera
niedirT §i nu avead unde sa se intelnésca
cu elementuld slavicti , carele se feria pururea
de plaifi, urca,ndu-se In regiunT delurOse
doray, In casurT de forta maiord, candti
strimtoratit de pretutindenT iiu avea incotro