CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

250 PAMENTULU l POPORULU.
tocmai bune , death a le perde cu desevOr-
§ire.
Bordeiele celle umede nu sunt conforme
nici elle cu preceptele igienei (299), si totn§i
nenorocitulii locuitorii din Dobrogia sat din
Romania inferiórã avea cuvintele Belle de a
se ascunde cu tota famillia pe sub pamentii,
el-tiara cu risculti de a capeta friguri, scrofule,
tubercule sat rachitismt, mai bine death a
degera érna ség a cadé vera in cruda robia
a cellui anteid nävälitord.
Una istoricti seriosii nu trebui nic o data
sä ate, ainulte i fórte multe fenornene in
annalele umanitatii se esplica sat se giustifica
prin ne-vora de a allege pe cellit mai micit
din doue relle.
Pe termif Dunarii de giosii, nu Fenicianil
au introdusil granarele i casele suterrane ;
nu le-ad introdusit inse nu mai putind nici
Arianif sat Turanii; ci le-a dictatii natura fisica
a regiunii.
Nu noi vomit contesta puternica actiune
primordiala a Semitilorq in Europa, si chiaru
tocmai in Carpati; o vomii semnala din contra
nu o data In cursulit scrierii de fata ; tote
popOrele tracice, cu Daco-getii in frunte, primisera
in sinuld lorii din cea mai departata
anticitate unti copiosii ammestecit ailti elementului
serniticii ; sa ne ferimtl totu§1 de a
Incarca luntrea peste mësura, in locii de a o
face sa plutésca fara pericolti cu ceia-ce pOte
sa coating cu sicuranta
E-mai nor6cosii d. d ilougemont, cândii
stabilesce unit feliu de solidaritate intre sin
qi intre sistema inmormëntarilorii suterrane
(299) D. Felix, Salubritatea satelorii, in Tractatii de
hydiend publicd, Bucuresci, 1370, in-8, t. I, p. 388. Beequerel,
op. cit., 334. Levy etc.
in forma de puturi, dupa currni Bunt, bung,-
Ora, celle descoperite in Algeria (300).
Nemini inse n'a observatit crt'n limba magbiara
se conserva ccliii mai luminosil monumentu
relativii la acea epoca pre istorica a
ingemenarii grOpeloril alimentare i funerare.
Unguresce sir, citesce sir, Insemnéza penc
asta-cli o grOpa In genere, i mai In specia
unit morrnêntil.
Sir , adeca tocmai aqa cumii giceait Tracii
dupa unanima marturia a fonthnelorti antice
: cripos, crupt5s, n.rus (301).
Romanesce sircidd, o formatiune invede-
rata din sird (302), vrea sa gica o Nista : lacusculus,
Stander,cuveau (303) ; Crt sirimpiii,
o qicere §i maT remarcabila, denOta, dupa
definitiunea Lessiconului Budami : canalis
aquarius, ductus aquae, caenurnprofundum,
cuniculus subterraneus ex quo effoditur aurum
(304); mai pe scurul, o seria de notiuni
tOte fOrte apropiate de ideia unui granarti
suterranit.
Szrzm-piti descompunendu-se In doue radicale,
din cari cea dela coda , pit, Insem-
(300) Rougemont, op. cit. 8?..
(301) Ni pare red crt nu avemil in infinit scrierea lta Selig
Cassel, 1Wayhyarische Alterthumner, Berlin, 1848, in-8, pe
care o cunildscemil numai din citaliuniie liff Vivien de St.
Martin, Etudes de geographie ancitnne, Paris, 1852, t. 2, p.
71. Amd fi curioli de a sci, tided ella a surprinsd importan(s
jul s r naghlard i origineaq traded.
t30 ) Românesce finaluld Odd, in celle-l'alte limbe romanice
oda i ata, este elite o data o simpli lungire foneticrt ,
alte diiff o intiirire a idee'l copprinse in porciunea cea radicalii
a cuvéntultii, dupit curud vely in Die; Grammatik der
romal,isehea Sprachen, Bonn, 1838 , in-8 , t. 2, p. 292, uncle
adduce ca essemple : span. nurada, portug. brivada, ital.
lombata, lunata etc.
13()3i Lex,con Valachicum, 645.
(304) Ibid., 614 Ti 20 6.