CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

2 76
1-o. Forma primitiva cu o dentala, fie d
séti t : Dierna FAA Tierna;
2-o. Forma derivata din cea primitiva,
distingêndu-se printr'o sibilanta, fie séti ts :
Zerna séri Tszerna.
Ca resultatti dobandimil cO, prototipuld,
prin urmare forma cea dacica , anteri6ra
celle romane, necumti celle slavice, se caracterisa
printr'o dentala, érd Did decumti
printr'o palatala.
D6rti pusi intre doue dentak, nu cumti-va
amd puté allege dintre elle pe cea maY correcta
?
Dacil clicead e 6re Dierna si Tierna?
Se scie c'd limbe latine II placea a schimba
pe d n t maY allesd cândd celhl anteitl se
affia de 'nainte In apropiarea until r (421).
In acestd chipd este degia o probabilitate
despre latinismuld forme Tierna , remiinendd
pe sema Dacilord Dierna.
Essista Inse und mip-locti d.e a demon-
stra acésta Inteund modd irrecusabihl.
In pret,i6sa glossa antica assupra botanieel
luI DiOscoridd, noT gassimil ca veratrum
nigrum", o varietate de elleborti remarcabila
prin negréta rad6cine i chiarti a foielorti,
Metall Grecif II iceati de assemenea melanpodion,
se numia In limba dacica prodior
na 7:poaiopv2.
Ecc6 d6r0 daciculd diorna ski dierna correspungendil
litteralmente cu latinuld nigrum
§i greculd poow; clicemti diorna s61
dierna, ca i slavonesce cTorna i cTerna, ca
latinesce vorsus §i versus etc., o i e fiindti
(-121) Quintil., I, 4: ,,Quare minus mirum, si in vetustis
,,operibus urbis nostrae, et celebribus templis legantur Alexanter
et Cassantra.
PAMENTULU 51 POPORULU.
in t6te graiurile abla o mica diverginta dialectica
a acellea-sY limbe, dupa cumii si
la noT BucuresceniT facd picere din piciorii.
Catti pentru prima sillaba pro, ea deriva
evidamente din radicala samscritä pr, de
unde au provenitd maY multe numiri indoeuropee
d.e vegetale, buna-Ora celticuldpeur
6rba, arm6nuld perkfructii, persianuld
pari etc. (422) ; o radicala fOrte respandita,
de Ora-ce o ati i limbele semitice ,
d.e essemplu ebraiculd pHrodd, siriaculd
piro §i altele ; o radicald de unde vine si la
RomtinT, mostenire dela Dad, termenuld
purri, care se applied totti-o-data la verbascum-thapsus
si la doue feliuri de aid (423).
Daciculd pro dierna esprima dOrö idea
de o plantd-negrd.
Amti arfelatd cd, spiritual dialectuluT dacoromand
cere trecerea luI di In T, adeca din
dierna Tema , séti. i maY correctd Tjrnj,
nu pr6 impacandu-se grail:du nostru cu vocalele
deschise, ci tinqêndd aprOpe totd-d'auna
In usti vulgarti a li da und sond maY ob-
scurti : ,Teti si nu ?a, si nu i, fie §i
nu vc etc.
EY bine :
1-o. Planta solanum nigrum", care In
t6te limbele neo-latine pOrta epitetuld de
negrd din causa culoril fructelord selle :
francesesce morelle, italianesce morella, anglesesce
morel, spaniolesce yerba mora, dela
(42?) Pictet, I, passim.
(423) Lex. Budanum, 563. -- TiganiT art addusii din India
done forme alle acestui termenii : pura ail 0 purum
ognon. Veli Cogellniclnu, Esquisse sur les Cigains, Berlin,
1837, in-8, Vocabulaire.
ZI