CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

46
cercetare ;
principele seti dinastia, dupa Carl
s'aru putt; numi unti Statti, treed i se uitä ;
te'rremulti remane singurti neclintitti In
mi4u-1ocu1d tuturoru vicissitudiniloru, isbindu-ne
dela cea de 'ntein ciocnire §i nedesmintindu-se
nici o data.7
Aru fi otiosu din parte-ne a gramadi aci
denumiri locale, datorite positiunii muntese
seu vallene a territoriului , deli nu e greti
a offeri unit lungtt registru , InceptIndu cu
strabuna Roma, in fata cariia, dela prima 'I
apparitiune pe scena istoriei , locuiau degia
done antice triburi italice : Hernici ski Muntenii
i Aequi seu Vallenii (75).'"
,(
Sa ne marginimil in sfera Dacia
Gotulu Iornande o zugravia In secolulti
VI : cunund de ;flung (76).
Din tete provinciele Dacia, T6rra-Romãu6sca
§1.-a castigatti mai In specia numele de
Muntenia, pe care inse l'aru fi pututti revindeca
cu acella-§! dreptu Moldova, Ardeluhi,
Criiana, Teme§iana §i chiaril Romania de
peste Dunare, caci Provedinta, veghitmdti la
chile de conservare alle némului romanti din
Oriinte in viscoluhi nenumeratelora invasium
barbare, se pare a fi saditu pretutindeni
cate unu munte sub paii sentinelleloru lui
Tr ai anu
Originea acestei numiri este eminamente
din evulu mediu.
In de§ertti s'au Incercatti unii a inventa pe
socotella anticitatii o Dacia Muntena, Dacia
Alpestris, care In realitate nu se gasesce nicain
in inscriptium seu In autori classici (77).
(73) Servius in Aeneid ,VII, vers. 684 sq.Festus, verbo :
Hernici
(76) E 1. Gloss, Stuttgart, 1866, in-16, V, p. 26 : ,,Dacia est
nad coronae speciem arduis alpibus emunita."
(77) Ackner,, Die Colonien der Riimer in Dacien, Wien,
1837, in 4, p. 8-10. Gebhardi, Engel, etc.
PAMENTULU §1 POPOPULU.
Cuceritorii Romani priviati actuala Terra-
Romanesca tottl-d'a-una din directiunea Dunärii,
unde muntii gieca unti roilti pre-secundart".
Numai (lora In vécuhl de miclu-locti acestä
portiune a Dacia incepe a fi mai bine cunnoscuta
despre north" , appusti §i resaritu , de
unde o attacan mered Germanii , Slava' ,
Ungurii i differite herde orientale , Intimpintmdfi.
toti In calle , mai multti sett mai
putinti, stancosa barricada a Carpatilorti.
A merge spre Oltil, era pentru dên§ii a
trece peste lnung , ultra Alpes" , dupa cumil
se rostia diplomatica latina a Maghiarilorti
de prin secolulti XIII (78).
\. Pe de alta parte insi§1 Romttnii, siliti necontenitti
In fata navallei pagilne a ctiuta
refugiti in nebiruita cetate alpina , s'att deprinsti
atunci , printr'o procedura firesca a
spiritului umanti , a identifica conceptiunea
de patrid cu ideia de munte, intocmai precumti
ora§énulti seti satenulu simboliseza
terra prin casa , prin caiiiinii, prin vétra.
In acestti modti s'a nascutti de sine'§i numele
de Muntenid, convenindti d'o potriva
strainilorti §i pamentenilorti , cad fie-care
hut putea Intellege din propriulti sett puntti
de vedere.
Superficialitatea permise unora de a crede,
cunm-ca numai Moldovenii arti fi botezatti.
astti-feliu Terra-Romanesca (79).
Este o errere capitala.
Vomit enumera mai antelu tete casurile
din secolulti XIV, in Carl* cuvntuhi. Transalpina
, ca numele Muntenia , figureza In
(78) Diploma regelui Ladislavii din 1285 ap. Féjer, V, 3,
274 : aliquarn partem de regno nostro , ultra alpes existentem",
vorbindil despre resbellulii Unguriloril cu voevodiT muntern'
Liténii F;i Biirbatii.Cf. Katona, VI, 911.
(79) Papa Romtinulii, 1871, dec. 4.