CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

§i bisericd la noT ; Bassarabil este de aceTa-§1
origine cu celticuld bas , capitand, §i basan,
domnd (558); Bassarabil este de aceTa. §T origine
cu numele primordiala caste nobilitare
persiane Pasargad, in Erodotd naaotp.,:taat, din
care se allegead regii §i dela care, ca §i Rassurabia
la Oltd , o térra Intr6ga se num% acollo
Pasargadid; In fine, Bassaraba, pctatx.;;,
bas, basan, Pasargad, t6te acestea se deducd
din sanscrituld b'as sét b' ad , a straluci, de
unde b'attaras emininte §i b'adilas eroq.
MaT repetimd Inca o data , nu In forma ,
derd In fondil d. Lauriand are dreptate :
Bassarabti vrea s gica principe....
Vorbindd despre celle-l'alte vechT num!
territoriale alle voevodatuluT Bassarabilord:
Térrd-Romändscd, Muntenia' §iVlachid-mare,
nof amU indicatü pentru fie-care din elle o
nomenclatura correspundinte la fratii nostri
de peste Dunare.
Acella-§T fenomend , de§i numal In germene
, ne Intimpina In privinta numeluT dinasticil
Bassarabid.
Urcarea pe trond a n6muluT Assanilord, o
vigurosa ramura a Bassarabilord dela Oltti,
cavalleri cu capete-negre unif i a1i1, era
p'aci sa prefaca Intreguld imperid romtmobulgard
In Assenid; d6rd forte scurta durata
a glori6seT dinas tie, stinse d'abia dupa donetreT
generatiunT , a. popritd definitiva formulare
a noueI numirT.
Missionaruld papalt. Ricardd de pe la
1230 qice :
arnd agiunsti la Constantinopole
prin Bulgaria lui Assdnit" (559).
(5515) Ms Cange, Glos. med. lat.,I, 610 Basanus Princeps
spud Sicarnbros , testo Trithemio Sicambri regem
,,suum Basan sive Basanum solent appellare. Sulzers
.Dell'origine dei dialettiromanici, Trento, 1855, in-8, p. 129.
,,Celt. capitano, guerriero, cavaliere".
(559) Endlicher, Monum., 249 : per Bulyariam Assani
et per Romaniam."
NOMENCLATURA. 167
N'a trecutd totu§i und semi-secold , §i o
multime de alte farnillie, care de care maT obscurit,
aii inceputd a se succede sub vëduvita
porfira a Assenilord.
Pentru ca o dinastia sa transmitta numele
seil une! terre Intr'unti rnodd durabild , se
cerd nu aunT, ci vécurT.
In Oltenia BassarabiT erat antic! degia In
secoluld VI, §i nurnele lord, transmittendu se
territoriuluT de pe atunci kli mai de'nainte ,
n'a Incetatd a fi In fl6re pen6 In secoluld
XV ; peste Dunare Inse ten6ra crénga assenica
a Bassarabilord , maT plAiml noroc6sa
decatd tulpina'T din CarpatT, s'a §tersd
ca momentana splend6re a meteoruluT, de-
§teptandd Intr'o clipa admiratiunea lumiT
§i perpndu se apoT pentru totd-d'a-una.
Ac6sta'T differinta Intre Bassarabid §i Assenid,
una desparuta din fa§a, pe crindd ceal'alta,
dupa o viuéta multi-secolara, reu§i a
se eternisa directd §i indirectii, precumd amt.
demonstrat'o printr'o biblioteca de probe, pe
t6ta intinderea bassinuluT istriaml.
Arnd terminatd.
Tragenandu-se .
din pagina In pagina §i din
c la In c6lIft, nomenclatura MuntenieT In secoluld
XIV a luatd Ono aci pe nesimtite proportiunile
unuT volumd; qi totu§T, departe de
a ne cai catu-§T de putind, not credemil din
contra ca numaT astd-felTu ni-a fostd cu putinta
a da o temellia vasta §i solida ulteri6relord
n6stre cercetitirT.
In privinta statelord, ca §i'n a indivicjilord,
dupa ce s'a Imbrati§atti maT antein printr'o
rapede catatura configuratiunea lord generala,
mid aspectil massiva alld suprafetel totale,
primula passd este apol de a Intreba :
cumd te chiama ?
.i déca und statu s611 uml inclividii va fi