CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

314
zidt, tota-d'a-una ce-va Ina ltatti d'assupra
pamentuluT, dupa cumii observa InsusT Diefenbach
: Rand, Ufer, als Erhobenes, die
Grundbedeutung bildet (565)."
$7
Borderulti romanii e cu totuld divers-it
El lg implica o löcuinta subterrana, o escavatiune,
fiindg de aceTall famillia cu :
1-0. B&W., caverna (566);
2-o. Burtuca, foramen in glacie (567);
3 .o. BurtuO, perdonaeum (568) ;
4-o. Burgliiii, cochlea.
Radëcina este b+r.
Cautândg ddrii acésta radëcind, fie orTsi-care
differiata suffissuluT, i cautând'o
totg-d'o-data anume in Insotire cu ideia fundamentala
de ce-va sfredelitg , noi gassimil
numaT In limba albanesa intréga genealogill
a cuventului :
1-o. Bur oig, isvorescg de sub pamentii;
2-o. Burrne, b6rta pusceT;
3-.o Burkd, grierg, litteralmente : insectall
care sede in gaura;
4-o. Fm im, isvorg, apa ce isbucnesce affara
;
5-o. Burg'i, burghitt, instrumentg de sfredelitg;
6-o. Burk, bordeig.
Cunnosctmdg degia de maT susg natura
InrudiriT intre limb ele a1banes i româna,
noT vedemg dérö CA bordeiulit, ca i bdrta, ca
§i burghiuli, ca i burtucd sea burtu.sulii,
nT-ad remasii dreptil dela Dad, flinclg cu
totuld neattërnate de sassonulg bord, cu
care se afla Intr'o diametrala oppositiune
ca i glosula cu susahi.
(565) Wört. d. goth. Spr., I, 285.
(566) Lex., Bud , 63.
(567) Ibid , 75.
(568) lb.
PAMENTULU 51 POPORULU.
Poport eminamente munténti, Dacii nu
trAiati in bordde , Uri*" ascundeag In elle averea
lord In timpg de resboig, intocmaT
dupa curat ni spune d. de Hahn i despre
albanesulti burk : unterirdisches Vorrathshaus,
welches auf der Erdoberflache nicht
sichtbar ist und die Habe waehrend eines
Krieges birgt" (569).
SA observe d. Rosier a Macedo.romftniT,
desi locuesct apr6pe de AlbanesT, totusT n'ad
de locii vorba bordedi, Incatg originea'T curata
dacica pe termulil nordicg allg DunariT
este totti ce p6te fi maT irrecusabilg.
Mai In sfërsitti, scormonindg pretutindeni
si sgandarindg t6te c6rdele i corditele lirabef
romane , noT n'amg pututg gassi nici
o umbra de gotismg mdcarg In doue optinil
alle uneT singure vorbe!
Prin urmare va clice d. ROsler -
in
timpulg d.ominatiunii Gotilorg Romanil nu
se afflag in Dacia.
Aci ne despiirtimg de eminentulg istoricti
vienesg, cad se desparte qi d-sea de prescriptiunile
criticismului, care cerea imperiosamente
ca saprocéda In urmatorult modg :
1-o. SA preciseze pe o mappA, tinêndu-se
strictg de fontane sincronice, Intregulg spatig
territorialg , pe care l'ag occupatil la noT
Go tif ;
2-o. SA probeze cä, affara din acellg spatig
territorialg, nu essista in Dacia nicT unit
locusorg, unde safi pututil trai RomaniT departe
de GoV §i sustrasT influinter acestora,
3-o. Deca demonstra cA und assemenea
locucoril, aptu a adaposti o nationalitate in-
(569) Hahn, Lex., 16.