CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

La pag. 6, col. 2, dupd rfinduld 31 se intercalézd
In paragrafulg 2 ne vomg incredinta, ca 0116 si
tronulii Moldovei Petni Musatt IlIü datoria lui Radu
Bassarabg, tatalg marelui Mircea, ceia ce mai Intgresce
celle disc mai susg.
La pag. 14, col. 2, randurile 17-24 se supprimA, pimadu-se
in loculd lord :
Cela-ce scusa pêng la ung punti" trunsilvanisarea
ducatului amlashii allg Bassarabilorg, este unit actg
din partea regelui Mateig Corving din 1467, prin care
decide ca nici o dattt fi sub nici unit pretestil 0, nu
se instraineze cui-va Rodna, Flgarasulg si Am lasubl,
pentru ca pururea sg pag, fi acollo ung adapostu pentru
principii eel espatriati din Moldova sett din Terra-
RomanCsca, de unde, intrigandg i navalliudg spre
a-s1 reeapaa perdutele tronufl, ei sg turbure mereg
lucrurile Romania, ceia-ce convenia de minune diplomatiei
magbiare (1).
Amlasulg sta aci allaturi cu Rodna t Cu Fitgarasulg,
adeca cu doue localitgti transilvane.
Actulg este adressatg earl voevodulti Ardelului.
Deci : Amlasula se affla in Transsilvania.
Deca acestil documentg e autentict, apoi cuing (HO
la 1472 totti regele Mateig Corving , uitandu-si prospUa
decisiune atatii de solemag, daruesce Sasilorg
Fitgrau1l i Amlasuld (2), kg la 1475 li mai da si
Rodna (3) ?
(1) Epistolue Matthiae Corvini, t. 3, p. 11, ap. Pray, Annales,
IV, 38. Katona , XV, 240.
(2) Schlözer, Sammlungem zur Geschichte der Deutschen
in Siebenbürgen, Giittingen, 1795, in-8, p. 67. Eder, Sieb.
Quartalschrift, t. 2, p. 428, dice el originaluld se sill in Archivuld
Nalionald din Sibilu nr. 342.
(31 Eder, Obserro., 230.
DM" acestg documentg e autenticil, apoi alma ibtril
acella-st Amlasti appare inteung alit" actil ca o proprietate
a familliei magbiare Hederfaja la 1464 (4) ?
1464, 1467, 1472, 1475, sunt nesce date atatu de
vecine , incatg e peste putinta a le impgca cu celle
trei flagrante contradictiunl de mai susii : 1-0 Am-
Iaulll pusa in reserva pentru pretendinti roman': 2-o
Amlasulg harazitti Sasilord; 3-0 Amlasulg stapanitg
de Hederfaja !
S'apoi chiarti (Meg actulti in cestiune arti fi autentich,
nn urritha Inca, pe basea unei simple omonimitatf,
cumti-cg o localitate destinatg din diplomatia
pentru ex-principi, diva, cumg este Amlasulii din actulli
dela 1467 , sg fie necessarmente identicl cu o
altg localitate, pe care o possedag domnii TerreI-Romanesci
fara a fi ex, dupa, cumg era ducatulg Amla-
501111.
Se va dice , p6te, ca figurOza aci lôngit Faggrasu ,
Intocmal ca si 'n cris6vele muntene.
AcOsta artt puté fi null argumentul secundarg pe
lfingg allele decisive, in lipsa cgrora inse nu este deearl
o coincidinta.
Spre a stabili o ecuatiune, se cert probe forte seri-
6se, si sa vedemg (Idea elle essista.
Amlasulli lui Benlai este ung satg. (5)
Chian de i-amii accorda calitatea de orasti, precumg11.15
numesce o inscriptiune sassOseg, din 1460 (6),
§i chiarg de l'amti associa en patru sate luvecinate ,
dupa, cuing se vede Intfung actg din 1383 (7), totii
Inca ne intrebamil: 6re acéstl miniaturg, nemicg mai
multg ca o mosig cu cinci catune, sg fi fosta acellit
famost ducatrt, pe care Bassarabii Illa puneall in
(4) Eder, Quartalschr., 1. e., clicendil c originaluld se ailA
in Arch. Na,. din Sibid nr. 234.
(5) Windzsch, 186. Treuenfed, III, 224.
(6). Ap Schwandtner, Script Her. Hung. I, 886. Katona,
XIV, 338.
(7) Ap.§incai, I, 349. Katona, XI, 50.