CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

-
298 PAMENTULU i POPORULU.
sub conducerea regelui Atanarict, dupa ce
in desertt se Incercase a resiste pe mallulil
appus6nti alld Prutulu!, a fostil silita a se
retrage In regiunea f6rte padur6sa §i forte
munt6sa numita Caucaland ,ad Caucalandensem
locum altitudine silvarum inaccessum
et montium, cum suis omnibus declinavit
(512).
Putind ne preoccupa d'o cam data, d6ca
asilulg liii Atanaricd va fi fast! In Moldova
ski in Muntenia (513); ni agiunge a sci ca
e vorba despre und segmentil allti Carpatilord
i ca acelld segmentil se numia Cauca,
cad finalulti "land In t6te limbele germanice
insOnana térra : Cauca-land térra
Cauca.
Din nod Carpatil, locus altitudine silvarum
inaccessus et montium , ni appard
sub numele de Caucasii.
Inse ceTa-ce'l rnaT curiosil decatil t6te ,
este ea penë'n secoluld XII, cu o mild de
annT i maT bine In urma diverselord marturie
de maT slat, Carpatii se numIati tad
Inca din cândt In candd Caucasti.
Cronicaruld russti Nestord, ndscutti pe la
annuld 1056, dice :
Spre nordd pC3ne la marea PontuluT,
Dunärea, Nistruld, §i muntie Caucasian!,
adeca- eel Unguresci" (514).
Este dOrö unii faptil Inregistratti In s4sse
fontâne irrecusabile, pe ltinga carT Ovidid e a
§Optea i Strabone o sa fie a opta, cumil ca
Carpati!, bleep endd din timpil eel maT depar-
(512) liter. gest. XXI, 3 4.
(513) Cea maT erudit'a desbattere a acesteT cestiuni ap -
partine d-luT A. Odobescu, Notice sur les antiguites de la
Roumanie Paris, 1b68, in-8, p 99 52.
1514) SehoPtik, Slow., star. 990 : do ponet'skogo maria
na pol'uoscznyia strany, Dunai , D'niestr i Bavkaisinskiia
gory, reksze 13gor'ski".
tat! O. p8n6'n evuld medid, se chiamad Caucast',
Intoemai ea i maiestosuld crescetd
dela marginea orientald a Europe!, cu dare
eT nu potti aye nicT o legatura affard de cea
nominala.
Si nu se chiama astd-felid numai o portiune
a Carpatilord , ci sistema IntrOga , ba
pe'ne si prelungirea'T transdanubiana, cad :
1 o. In Apollonid, Caucasti sunt cataractele
dela Orsova;
2-o. In Iornande, de assemenea ;
3-o. In inscriptiunea luT Lersch, Caucasil
sunt muntiT Oltenie, ski maT currendu ace!
din Muscelld ;
4-o. In Flord, Caucasit sunt Balcanii;
5-o. In Ammiand, Caucasil sunt muntif
eel maT apropiatT de Prutuld de gTosti;
6-o. In Oviditi, Caucasii se pare a fi ramura
vrancena sal acea din Buzed, giudecândd
dupd contestuld : muntiT sciticT ci
sarm atid ";
7-o. In Nestord, Caucasil sunt top mun-
til unguresci."
Ca nume aihi Carpatilord, Caucasa este
la no! anteriord dominatiuniT dacice, cad In
epoca lul Apollonid Oltenia se maT afla
Inca sub stapanirea Agatirsilorti.
Ca termenil semneficativii, elld s'a conservatii
In maT multe limbe ariane : persianesce
koh munte, litvanesce kaukaras
movila, ossetesce choch plaid , abasesce
kauch stanca , irlandesce coiche dOltt
etc. (515).
Cuventuld agatirsicd cauc nu se scie dOca
va fi essistatti limba dacica, deeatti numaT
d6ra ca mo§tenitti in acceptiunea sea
(515) Picht, I. 73.