CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

NONI ENCLAT URA .
Spre nordit de Marea-negrd se Intinde
Scitia cea mare ski frigur6sa, In care sunt
o multime de terre vaste , o multime de
natiuni minunate , o multime de feliuri de
limbe ; sunt acollo pitici, sunt uriasi si
sunt dment ncgri.
Ecc6 si testuld islandesti :
,En nordan at Svartahafi gengr SvIdj6t
nen mikla eda hin kalda. I Svidj6t eru st6r-
,,bèrud m6rg , ok margskonar tj6dir undarligar
ok margar thngur ; tar eru dvergar
ok risar ok blamenn (505).
SA se noteze , c ace11a-F,4 cuventti Bramenn
, adecA dmeffi negri, desémnA rota.d'a-ima
In opera lul Snorre Sturlason i pe
Arabit din Asia.
In acesta modd o saga scandinavA din
Oceanuld inghiAtatii , ca si Nibelungenlied
and Germanilorti dela suck', ca i chntecele
eroice trans-danubiane alle Serbilord i Bulgarilorti,
s'apoi that in secolii XII-XIII, numesce
pAmttntuhi Bassarabilorti : Arabid.
Precisarea termului nordicti allil Pontului:
en nordan at Svartahafi", nu permitte nici
o Indou41ä.
Cu acesta data in mând, puternd enumera
acuma Inteo listA completA t6te sorgintile
poetice din evuhi media , in cart' occurge
d'o-potriva arabisarea României din causa
Bass-arabilorti :
1-o. Rebusuld eraldicti aliti capetelord
negre ;
2-o. Ballade serbe ;
3-0. Ballade bulgare
4-o. CAntulti Nibelungilord ;
5-0. Mituld lui Negru-vodA ;
6-o. Heimskringla lui Snorre Sturlason.
(505) Raft', Antiquités russes d'apres les monuments des
anciens Scandinaves, Copenhague, 1850, in-4, t. 1, p. 245-6.
155
Sunt Ore destuhe?
Mai la valle o sä mai adaugtund catrA a-
cella-sT ciclu poeticti interessanta legenda
despre movila Rdbiid...
Pentru ca negrismuld Muntenilord sit fi
pututti strAbatte intre annii 1170-124 0 IAA
tn funduld Islandiei, la marginea criveténa
a lumil veal: In ciocnire cu marginea criveténd
a lumif noue, ella cata sa fostti f6rte
respanditii cu multti mai de 'nainte i cu
multi' maT incollo de banatulti propria (list"
allti Severinului.
Ceia-ce distinge ori-ce creatiune poetica,
fie ea cultA ski poporana, este o semi-obscuritate
: npoesia consista in rade de sOre pintre
aburi matinali", duprt sublima definitiune a
lui G6the :
, Aus Morgeuduft gewebt und Sonnenklarheit s (504
Sedendti la gurele Dunarii, Oviditi credea
cA se aflA In vecin6tatea Caucasului
Jazyges et Colebi Metereaque turba , Getreque ,
Danubii mediis vix prohibentur aquis" (507).
Eccö ce se ckamd o geografia poeticd!
Epitetuld de .2Vegrd s6i1 de Arabi a desi
isvorittl din Oltenia, totusi nu se putea restringe
in fingustuhl cercti ailti terra. Bassarabilord
, ci trebuia sa imbrAtiseze cu 'ncetuld
In Incbipuirea pop6relorti o zonA
6re-care, o intindere mai multa séd maT pu-
Onti confusa , und xia. lungindu-se in susti
si
'n giosti affarA din sfera Munteniei.
AcéstA necessitate logicA se p6te verifica
prin fapte.
Amil urmrtritd pen6 acuma , in ce modu
numele Bassarabiei, derivatti dela strave-
(506) Lieder, dedicatiunea, in Sammtliche Werke, Stuttg.,
1863, t. 1. p. 8. D. Xenopolii, Ce-va desprelitteratura poporanci,
in Columna lui TraIaiü, 1b72, p. 215, a espresil firte
bine aceia-vi ideii.
(507) Trig., II, vers. 161-2.