CRITICA A. ROMVVILOlit - upload.wikimedia....

238 PAM ENTULU l POPO RULU.
Cellü alln douilea dice despre Romhnii din
terra de giost a Moldovei : Inferioris Moldqviqe
incolae lono-o tartaricorum bellorum
usu exerciti, et meliores sunt milites , et
, ferociores , praeterea factiosi et inconstantes
, et si defuerit hostis externus , facile
corrumpuntur otio et contra praefectos
suos , haud raro etiam contra ipsum principem,
seditiones movent... (259)
In evulti media nestêmp6ratii Berladeni
faceat incursiuni pOnë la Crimil (260), §i
toff' atuncieran renumiti hotifBrailei (261);
der(' unii §i altii , dupa min sgomott efemerit,
an peritil filet veste
in Moldova ca §i'n Muntenia , pe ctndti
bellicesa agressiune petrecea §trengarindii
In qessn, adevërata forta , incepêndn dela
Agatir§i penö la Tudor(' Vladirnirescu , rerdea
maiestesa In crescetulti Carpatilorti ;
mai in specia inse nu in muntii orientali sen
nordici, ci in ccl occidentah : acollo unde o
desvolta concursulti cella mai abundinte aJiti
tuturorn conditiunilord fisice ; acollo unde
plalulill volnicti se clocnesce cu Dunarea bogata
; acollo unde chiard acestd, bogata Du-
Mire , In loci" de a t6rri dupa sine pe nesce
malluri ofilite unti bolnaviciosti cortegid de
lacurT dulci-sarate, devine §i ea und formidabiln
munte de porfirti : in Oltenia.
Provedinta, pe care istoriculti o vede prin
ratiune , pe câncin cellord-Palti E este datil
a o simti numaT prin anima : c'est le coeur
qui sent Dieu," dupa espressiunealuiPascal
(262); singura Provedintd, ferindil pe Tra-
(259) Op. laud , 127.
(260) Cronicele russe contimpurane in Karamzin, II, nota
95 ete , F,4 i maT cu s6tni in studiulti meti: Diploma berlddend
din 1131, in Traianfi, 1839, nr. 52.
(261) Alexandri, Poesie populare, ballada Kira
(262) Poisées, part. 2, art LXII.
iang de laturea febrh §i a piticirii, de regiunea
unei acclimatari negative , de secolarulti
drumn battutd allil tuturorti invasiunilorti,
de legnuld unei bellicositati fara
putere, de tete cate isvorescd directti sed
indirect(' din mlascine, din §essti, din feliulti
de espositiune, din natura materiala sub diversele
selle punturi de vedere , l'a dust' la
terra san'elatii, la terra cellord peptoli §i
speto§i, la terra cea mai priinciosa acclimatarii
, la terra cea mai vergina de calcaiele
navallitorilorn, la terra fortei, la terra cellorn
cii douë-leet i patru de mdsselle (263).
Si cândd noi dicemn Proveding,sa nu fimil
ren Intelle§T.
Inteunti pamfletn se p6te vorbi despre
Dumnedeuln Romanilorti" ; In istoria, du-
pa cumil
ni place a o concepe, essistä numai
Dumnedeulti arm oniei univ ers al e.
Natiunile se nascti, natlunile traescti , natiunile
morn, pentru ca nascerea uneia, traiuld
cellei-Palte séti mertea cutariia dinteinsele
a fostn, este se(' va fi o necessitate mediata
séti immediata a intregului totit.
Deed, nationalitatea romtma s'a nascutti ,
deed, ea n'a muritti in légent, deed, ea mai
traesce , a§a trebuia i trebui sa fie pentru
acea armonid universala, a cariia chiaia o
posseda Dumneden i o vede istoriculn ; o
vede , val! mai putinu decumn 'Ate vede
de giosu in susti o furmica piramida lui
Cheopsn, derd totu§i o vede.
Etta ceia-ce Intellegemn noi prin Proveclinta.
sa nu se creda ca acestil pedagogn Min
(263) Baronzi, Limba romeind §i traditinnile el, Braila
1872, in-8, p. 42, adduce acestii proverbia sub o a1ta formK
poporanil nu mai pulinti energica : A fi 01t6nil eu gura plina
de masselle".